Fiscul anunță încasări record: aproape 33 de miliarde de lei adunate la buget de la începutul anului

Serviciul Fiscal de Stat anunță încasări de aproximativ 1,8 miliarde de lei la Bugetul public național doar în perioada 18-22 mai, iar de la începutul anului suma acumulată a ajuns la peste 32,9 de miliarde de lei. Potrivit instituției, cifra este cu aproape 4 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 13,8%.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la bugetul de stat, unde veniturile au crescut cu 16,8%, dar și la bugetele locale, fondurile de asigurări sociale și fondurile de asigurare medicală.

În paralel, autoritatea fiscală susține că pune accent mai mult pe conformarea voluntară a contribuabililor decât pe controale. În acest sens, inspectorii fiscali au efectuat 218 vizite la 189 de contribuabili, pentru monitorizarea activității, consultanță fiscală și verificarea respectării legislației.

Totuși, controalele fiscale au continuat și ele. În perioada analizată, Direcția generală control a emis 131 de decizii privind încălcări ale legislației, fiind calculate obligații suplimentare de peste 10 milioane de lei. Din această sumă, 7,1 milioane reprezintă taxe și impozite, iar alte 3 milioane de lei sunt amenzi aplicate. În plus, au fost întocmite 143 de procese-verbale contravenționale, cu sancțiuni totale de circa 200 de mii de lei.

Serviciul Fiscal de Stat mai anunță că a restituit TVA în valoare de aproape 178 de milioane de lei, prin 98 de decizii emise în perioada 18-24 mai. În același timp, pentru recuperarea datoriilor fiscale restante, instituția a încasat forțat peste 42 de milioane de lei, în mare parte din conturile bancare ale contribuabililor restanțieri. Alte peste 21 de milioane de lei au fost achitate benevol după acțiuni preliminare ale autorității fiscale.

Totodată, Fiscul a preluat în evidență 63 de dosare cu bunuri confiscate, estimate la circa 2,5 milioane de lei. Cele mai multe provin de la Serviciul Vamal. Din comercializarea acestor bunuri, în bugetul de stat au fost transferați peste 656 de mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fisc #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Moldova a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei, în condițiile în care tot mai puțini oameni sunt disponibili să lucreze, iar migrația și îmbătrânirea populației pun presiune directă pe companii, salarii și inflație. Concluziile au fost prezentate de experții Grupului Băncii Mondiale în cadrul discuțiilor cu Clubul Presei Economice, dedicate perspectivelor economice ale Moldovei și transformărilor de pe piața muncii.

Datele prezentate arată că aproape 50% dintre adulții apți de muncă sunt inactivi, în timp ce populația de vârstă activă continuă să scadă și va continua să se reducă până în 2050. În paralel, șomajul general este sub 4%, iar în rândul tinerilor ajunge la 7,4%, ceea ce indică nu lipsa locurilor de muncă, ci lipsa oamenilor disponibili pentru angajare.

Experții spun că piața muncii este „tensionată”, iar deficitul de forță de muncă deja împinge salariile în sus. În lipsa unor măsuri eficiente, această presiune salarială riscă să alimenteze și mai mult inflația, care și așa rămâne ridicată din cauza scumpirilor externe și a crizelor regionale.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne migrația. Pentru mulți tineri și bărbați apți de muncă, plecarea peste hotare a devenit alternativa la angajarea în Moldova. Raportul arată că peste jumătate dintre tinerii NEET, cei care nici nu lucrează și nici nu studiază, declară că muncesc deja în străinătate sau se pregătesc să plece. În cazul femeilor tinere, două treimi invocă responsabilitățile de îngrijire și lipsa serviciilor sociale drept principal motiv pentru ieșirea de pe piața muncii.

În același timp, salariile din Moldova sunt comparate tot mai des cu veniturile din diaspora, susțin experții Băncii Mondiale. Remitențele ridicate au crescut pragul salarial acceptat de populație, iar multe persoane refuză locuri de muncă considerate slab plătite sau cu productivitate redusă. Datele prezentate arată că 42% dintre tinerii șomeri au refuzat un loc de muncă din cauza salariilor mici, influențați inclusiv de veniturile rudelor din străinătate.

Situația este agravată și de exodul specialiștilor. Potrivit raportului, lucrătorii mai educați și mai tineri emigrează disproporționat, ceea ce creează deficit de competențe și încetinește transformarea economică a țării.

„Câștigurile de participare nu se traduc automat în ocupare internă mai mare. Fără creare de locuri de muncă mai productive, noua ofertă de muncă va fi absorbită probabil în străinătate”, avertizează experții.

Datele mai arată că participarea bărbaților la piața muncii este sub nivelul Uniunii Europene și al Balcanilor de Vest pentru majoritatea grupurilor de vârstă. Participarea femeilor este mai apropiată de cea din Balcanii de Vest, însă rămâne sub media europeană, în special pentru categoria 25–54 de ani. În același timp, participarea tinerilor stagnează, fenomen descris drept o problemă structurală alimentată de criza demografică.

Pentru a evita adâncirea crizei de pe piața muncii, Banca Mondială recomandă măsuri urgente: creșterea participării femeilor și tinerilor la muncă, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și vârstnicilor, facilitarea revenirii diasporei, modernizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale. Experții mai recomandă simplificarea regulilor pentru investiții și crearea de locuri de muncă mai productive, astfel încât economia să poată păstra forța de muncă în țară.

În paralel, economia Moldovei continuă să fie afectată de șocurile externe. Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,9% în 2026, după avansul de 2,4% din 2025, însă avertizează că impactul conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și presiunile asupra agriculturii vor menține inflația ridicată și vor afecta economia inclusiv în 2027.