Bomba socială din Republica Moldova! Populația devine tot mai bolnavă. Cauzele acestui fenomen

Prevalența bolilor cronice în cazul populației din Republica Moldova, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, rămâne a fi înaltă, practic fiecare a treia persoană suferă de cel puțin o boală cronică Prevalența generală a populației în ultimii ani înregistrează tendințe de descreștere: în anul 2020 au fost înregistrate 1037,7 cazuri la 1000 de locuitori, față de 1134 cazuri la 1000 de locuitori în anul 20191. Conform datelor Ministerului Sănătății în topul principalelor cauze ale morbidității sunt afecțiunile aparatului circulator.

Astfel, în anul 2021, din totalul populației 31,1% au indicat că suferă de cel puțin o boală cronică, dintre care 47,3% au menționat că suferă de cel puțin 2 boli cronice. Populația din mediul urban a raportat prezența cel puțin a unei boli cronice în proporție de 30,2%, comparativ cu 31,7% în mediul rural.

Cele mai mici rate de prevalenţă a bolilor cronice sunt înregistrate pentru copiii până la 18 ani (6,4%) și persoanele cuprinse în grupa de vârstă de 18-24 ani (7,1%). În cazul persoanelor adulte, prevalenţa bolilor cronice a înregistrat o pondere de 38,0%, inclusiv pentru persoanele în vârstă de 65 ani şi peste, pentru care ponderea persoanelor cu boli cronice este de 85,2%.

O rată a bolilor cronice mai mare în mediul rural 316 cazuri la 1000 locuitori față de 302 cazuri la 1000 locuitori din mediul urban. Populația rurală suferă mai mult de boli ale aparatului circulator (181,5‰ faţă de 174,9‰), boli osteo-articulare (85,4‰ faţă de 62,3‰), boli ale ochiului și urechii (17,7‰ față de 15,7‰) și boli genito-urinare (13,3‰ față de 14,1‰). Totodată, populația din mediul urban mai frecvent suferă de boli ale aparatului endocrin (58,6‰ faţă de 45,0‰ în mediul rural), boli ale aparatului digestiv (36,2‰ faţă de 33,5‰) și boli ale aparatului respirator (31,6‰ faţă de 14,8‰).

Rata prevalenţei bolilor cronice la femei este mai mare decât la bărbați (353 cazuri faţă de 264 cazuri la 1000 locuitori).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#boli #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.