Rusia ar putea rămâne fără 15.000 de milionari în 2022. Îi întorc spatele lui Putin și fug din țară

Peste 15.000 de milionari ar putea părăsi Rusia în acest an. Bogații întorc spatele regimului lui Vladimir Putin după invazia Rusiei în Ucraina, arată o analiză privind migrația, citată de The Guardian.

Astfel, aproximativ 15% dintre rușii cu active în valoare de peste 1 milion de dolari ar urma să emigreze în alte țări până la sfârșitul anului 2022. Analiza a fost realizată de de Henley & Partners, o companie cu sediul la Londra, care acționează ca intermediar între super-bogați și țările care le vând cetățenia.

„Rusia se confruntă cu o <hemoragie> de milionari”, a declarat Andrew Amoils, coordonatorul echipei de cercetare la New World Wealth, care a centralizat datele pentru Henley. „Bogații au emigrat din Rusia într-un număr în creștere constantă în fiecare an în ultimul deceniu, ca o avertizare timpurie cu privire la problemele actuale cu care se confruntă țara. Din punct de vedere istoric, decăderea unei țări a fost de obicei precedată de o accelerare a emigrării persoanelor bogate, care sunt adesea primele care pleacă, deoarece dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru.”, a spus Amoils.

Potrivit Henley, de această dată emigranții milionari vor alege Emiratele Arabe Unite pentru a se stabili și nu SUA și Marea Britanie cum o fac de obicei.

„Marea Britanie și-a pierdut coroana de centru de bogăție, iar SUA se estompează rapid ca magnet pentru bogații lumii, fiind de așteptat ca Emiratele Arabe Unite să le depășească prin atragerea celor mai mari fluxuri nete de milionari la nivel global în 2022”, a declarat Henley în raportul său, care se bazează pe „urmărirea sistematică a tendințelor de migrare a averilor private internaționale”.

Se preconizează că aproximativ 4.000 de persoane înstărite se vor muta în Emiratele Arabe Unite până la sfârșitul anului, înaintea Australiei, care se așteaptă să atragă aproximativ 3.500, Singapore (2.800) și Israel (2.500).

De asemenea, se estimează ca un număr mare de milionari să aleagă Malta, Mauritius și Monaco.

„Malta a fost una dintre cele mai mari povești de succes ale Europei din ultimul deceniu, nu doar în ceea ce privește migrația milionarilor, ci și în ceea ce privește creșterea nivelului de bogăție”, a spus Amoils. „În prezent, este una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o creștere a bogăției în dolari americani de 87% între 2011 și 2021. Creștere puternică a fost înregistrată în mai multe sectoare, inclusiv servicii financiare, IT și imobiliare. Se preconizează că aproximativ 300 de milionari se vor muta în Malta în 2022.”, se arată în raport.

Totodată, Maurițius este descris de Henley ca un „magnet al bogăției” datorită avantajelor fiscale pe care le oferă. Se preconizează că aproximativ 150 de milionari se vor muta în Mauritius în 2022, în principal din Africa de Sud și Europa .

Monaco a fost mereu un magnet pentru superbogații lumii. Șapte din zece persoane care locuiesc în Monaco sunt milionare în dolari.

#Emiratele Arabe Unite #persoane instarite #milionari #avere #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.