Bomba socială ticăie! Moldova are mai mulți pensionari decât contribuabili

02 Iul. 2025, 13:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2025, 13:00 // Actual //  Ursu Victor

Fostul deputat și ex-director executiv al Uniunii Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, trage un semnal de alarmă asupra sustenabilității sistemului social-economic al Republicii Moldova. Într-o postare pe Facebook, politicianul citează date oficiale ale Biroului Național de Statistică care arată că, în trimestrul I 2025, forța de muncă activă (persoane de 15 ani și peste) a scăzut la 807,9 mii de oameni, cu 9,9 % mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024.

Din total, 82 % sunt salariați — aproximativ 662 mii de persoane — cei care contribuie la bugetul asigurărilor sociale și medicale. În paralel, la 1 aprilie 2025 erau înregistrați oficial 670 671 de pensionari. „Rezultă că unui pensionar îi revine sub un salariat, departe de norma europeană de minimum 2,5 salariați la un pensionar”, afirmă Slusari, catalogând situația drept „o piramidă financiară la nivel național”.

Fostul deputat critică modul în care autoritățile a gestionat criza demografică și economică: „În patru ani, statul a majorat cheltuielile sociale, dar nu pe baza creșterii economice, ci pe credite externe, chiar dacă unele au dobânzi mici. Modelul acesta nu poate dura la infinit.” Slusari susține că subvențiile la energie „au plecat direct peste hotare” și că, înainte de alegeri, autoritățile au recurs la „indemnizații haotice”.

Politicianul avertizează că, fără o „regândire rapidă a paradigmei economice” orientată spre stimularea producerii și crearea de locuri de muncă, Moldova riscă „o prăbușire vertiginoasă a sistemului social-economic”, evocând criza datoriilor Greciei și defaultul din 2012 ca precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.