Republica Moldova, în top 15 cele mai opresive regimuri fiscale din lume

Republica Moldova a intrat în topul celor mai împovărătoare regimuri fiscale din lume, ocupând locul 11 în Tax Hell Index 2024, clasament elaborat de Fundația 1841 pe baza datelor FMI și ale Băncii Mondiale. Indexul combină nivelul poverii fiscale cu indicatori privind calitatea guvernării și statul de drept, pentru a identifica jurisdicțiile în care contribuabilii sunt dezavantajați atât de taxe, cât și de instituții publice ineficiente, scrie the1841foundation.com.

Rusia și Venezuela împart primul loc în categoria „Tax Hell”, considerate cele mai nefavorabile state pentru contribuabili. Republica Moldova urmează în zona „iadului fiscal”, cu un scor de 8,8 și locul 11 din 82 de economii analizate. Clasarea o plasează lângă țări cu reputație fiscală negativă precum Belarus, Argentina sau Brazilia.

La polul opus, zece țări — în frunte cu Irlanda — sunt etichetate „paradisuri fiscale”, cu presiune redusă asupra contribuabililor și instituții performante.

Potrivit metodologiei, scorul Moldovei este tras în jos de: povara fiscală ridicată raportată la dimensiunea economiei, predictibilitate redusă în politicile fiscale și modificări frecvente ale Codului fiscal, instituții publice slabe, corupție percepută și birocrație care frânează conformarea voluntară și protecție modestă a proprietății private și dificultăți în justiția comercială, factori ce descurajează investițiile.

Tax Hell Index este publicat anual din 2022; scorurile din ediția 2024 se bazează pe date raportate pentru anul 2023. Fundația 1841 anunță că următorul raport va introduce și capitole despre digitalizarea administrațiilor fiscale și impactul reformelor post-pandemie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iad #regim #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează cea mai mare scădere procentuală a populației din Europa în perioada 2005–2024, cu un declin de aproximativ 25% în numai două decenii, potrivit datelor Raportul mondial privind migrația 2026, elaborat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), pe baza estimărilor Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (UN DESA). Potrivit documentului, Moldova devansează inclusiv Bosnia și Herțegovina și Ucraina în clasamentul statelor europene cu cele mai mari pierderi demografice.

Republica Moldova este în fruntea clasamentului european al declinului demografic, cu o reducere de aproximativ un sfert a populației față de anul 2005. Bosnia și Herțegovina înregistrează o diminuare de circa 24%, iar Ucraina de aproximativ 22%.

Situația contrastează cu evoluțiile din alte state europene. Luxemburg a înregistrat o creștere a populației de aproape 47%, Islanda de circa 34%, Malta de aproximativ 31%, iar Irlanda de aproape 30%. Astfel, în timp ce unele economii europene au atras populație și au cunoscut o expansiune demografică importantă, Republica Moldova a pierdut o parte considerabilă dintre locuitori.

Autorii raportului constată că șapte dintre cele 20 de țări europene incluse în comparație au înregistrat scăderi ale populației în intervalul analizat. Cele mai accentuate reduceri au fost consemnate în Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Ucraina. În cazul Ucrainei, declinul a fost agravat în ultimii ani de invazia rusă pe scară largă, care a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara.

Raportul atrage atenția că Europa este regiunea cu cel mai mare număr de țări afectate de scăderi demografice. Fenomenul este alimentat în principal de natalitatea redusă, la care se adaugă emigrația, în special în statele din estul continentului.

Potrivit estimărilor demografice citate de OIM, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Lituania se numără printre țările europene a căror populație ar putea scădea cu cel puțin încă 20% în următorii 30 de ani.

Raportul mondial cu privire la migrația 2026 evidențiază și o diferență între evoluțiile demografice ale regiunilor lumii. În timp ce numeroase state africane și asiatice continuă să înregistreze creșteri ale populației, o parte a Europei se confruntă cu reduceri ale numărului de locuitori.