Bomba zilei! DOC Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești. Statul favorizează Trans Oil

Un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova.

Este vorba de modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere prin care, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți.

În nota informativă a proiectului deputatului Radu Marian & colegii, se menționează că modificările vizează toate zonele economice libere și la prima vedere, aparent, proiectul promovează intenții bune.

În același timp, aflăm că autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

NB: Am fost martorii atragerii asistenței unor instituții internaționale specializate pentru elaborarea sau modificarea unor proiecte de legi în diverse domenii de interes pentru Republica Moldova. Nu am văzut asistență internațională pentru Moldova în perfectarea unui proiect de lege care să favorizeze un agent economic. Avem o întrebare deschisă: Ce presupune asistența pentru promovarea proiectului de lege menționat în articol?!

De asemenea, după cum reiese din scrisoare, la această ședință s-a decis “îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitățile portului Giurgiulești pentru a elimina lacunele din legislație”.

Activitățile în Portul Giurgiulești se desfășoară în conformitate cu Legea nr.8 „Cu privire la Portul Internațional Giurgiulești” din 2005.

Această lege stabilește că portul internațional este creat pentru 25 de ani, iar Investitorul general are dreptul exclusiv de a crea și deține infrastructura portului, inclusiv infrastructura acvatică. De asemenea, în conformitate cu această lege, Investitorul General închiriază întreg teritoriul portului și răspunde în fața statului, iar în cazul unei încălcări grave, statul poate anula Acordul de investiții, preluând conducerea portului.

În același timp proiectul de lege modifică conceptual această abordare, pentru că în noua formulă se presupune că pe teritoriul portului, care este un obiect strategic al infrastructurii de transport, terenurile vor putea fi distribuite altor agenți economici, chiar nerezidenților, după același principiu ca și investitorului general. Respectiv, dacă legea va fi votată în această formulă în lectură finală, statul îți va pierde capacitatea și potențialul de a administra portul. asta pe lângă faptul că aceste prevederi ar încălca grav drepturile legale și contractuale ale investitorului.

Portul Giurgiulești funcționează de zeci de ani în conformitate cu Legea specială nr. 8/2005 privind portul liber internațional Giurgiulești, iar acum brusc este nevoie de modificarea acesteia și adoptarea altor legi privind activitatea portului.

De asemenea, este dubios că Danube Logistics care deține drepturi exclusive asupra terenurilor, acum cedează voluntar aceste drepturi în detrimentul său și al statului. De asemenea, nu este clar de ce Guvernul face acest lucru în mod voluntar și deliberat, în condiția în care Danube Logistics ar avea obligația de a nu putea ceda nimănui infrastructura portuară, această condiție fiind o garanție pentru Republica Moldova de a nu pierde aceste terenuri.

Pe timpul guvernării democrate și socialiste, un număr mare de nerezidenți au fost înregistrați în port prin ignorarea legii. Iar acum, noul guvern inițiază modificarea legii care va conduce la destrămarea teritoriului portuar, asta în timp ce agricultorii solicită soluționarea problemei portului, pentru ași putea exporta cerealele.

Încă o tentativă de modificare a altot legi în favoarea Danube Logistics a avut și în anul 2020 în favoarea lui Thomas Moser condamnat pentru fraudă. În anul 2020 a fost pregătită operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele lui Moser. Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu.

Am expediat o solicitare de informație Ministerului Economiei dar și deputaților autori ai respectivei legi de dare în concesiune a terenurilor, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Deputata Marina Morozova una din autorii proiectului de lege a revenit printr-un mesaj și a spus că ne va oferi mai multe informații joi 29 iulie.

#port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat în perioada 2023–2025 echipamente pentru irigare și protecția plantelor în valoare totală de 136,4 milioane de lei, însă structura achizițiilor arată o orientare dezechilibrată: aproape toți banii au fost cheltuiți pentru stropirea culturilor cu pesticide, nu pentru irigare, potrivit unei analize de piață.

„Pulverizatoarele pentru produse de protecție a plantelor (pesticide, erbicide) au reprezentat 129,7 milioane lei, adică 95,1% din valoarea totală a importurilor. Restul echipamentelor, sisteme de irigare, drone agricole, instalații de fertilizare și nebulizatoare au împărțit doar 4,9% din piață”, constată economistul Iurie Rija.

În timp ce fermierii investesc masiv în combaterea bolilor și dăunătorilor, irigarea modernă rămâne aproape ignorată: instalațiile de ploaie artificială au avut importuri de doar 692 mii lei în trei ani, iar sistemele de fertilizare lichidă – 1,5 milioane lei, toate achiziționate într-un singur an.

„După un vârf de 69,2 milioane lei în 2023, importurile de echipamente agricole au căzut dramatic în 2024 la doar 7,8 milioane lei, de aproape nouă ori mai puțin. În 2025, piața și-a revenit parțial la 59,4 milioane lei, adică 86% din nivelul record din 2023”, susține Rija.

Cel mai volatil segment a fost cel al pulverizatoarelor pentru pesticide. în anul 2023 au fost importate în sumă de 66 milioane lei în 2023, 6 milioane lei în 2024 și 57,7 milioane lei în 2025

În schimb, dronele agricole au explodat în 2025: importurile au crescut de 14 ori față de anul precedent, ajungând la 1,14 milioane lei.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată. Astfel, din Statele Unite au fost importate în sumă 49 milioane lei (35,9%), Brazilia – 29,1 milioane lei (21,3%), Belgia – 24,3 milioane lei (17,8%), Olanda – 12,4 milioane lei (9,1%) și China – 7,4 milioane lei (5,5%).

SUA și Brazilia furnizează în special pulverizatoare profesionale de mare capacitate, în timp ce Europa vinde echipamente premium, cu prețuri chiar duble față de alternativele americane și braziliene. China domină segmentul low-cost și tehnologiile cu drone.

Piața este controlată de un nucleu restrâns de companii. Vadalex-Agro SRL este liderul absolut, cu importuri de aproape 39 milioane lei (29% din total), după ce și-a crescut achizițiile de aproape cinci ori în 2025. Urmează: Sati Tiraspol, combinat Hleboprod – 24,3 milioane lei și WT Agroprofi – 14,2 milioane lei. Primele zece companii controlează 86% din piață, restul de 38 de firme împărțind doar 14%.

În trei ani, Moldova a importat 40 de pulverizatoare profesionale în valoare de 129,7 milioane lei. Prețurile variază în funcție de țară: Olanda și Belgia – peste 6 milioane lei per unitate, SUA și Brazilia – circa 4,1 milioane lei per unitate și China – sub 600 mii lei per unitate.

Aceasta arată o piață profund segmentată. FFermele mari cumpără tehnică premium, iar jucătorii mici testează soluții ieftine.

În ceea ce privește dronele, toate cele 14 unități importate în Moldova provin din China. Aproape 96% din piață este controlată de Dron Assistance SRL, care a importat 12 drone în valoare de 1,31 milioane lei.