Bomba zilei! DOC Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești. Statul favorizează Trans Oil

Un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova.

Este vorba de modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere prin care, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți.

În nota informativă a proiectului deputatului Radu Marian & colegii, se menționează că modificările vizează toate zonele economice libere și la prima vedere, aparent, proiectul promovează intenții bune.

În același timp, aflăm că autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

NB: Am fost martorii atragerii asistenței unor instituții internaționale specializate pentru elaborarea sau modificarea unor proiecte de legi în diverse domenii de interes pentru Republica Moldova. Nu am văzut asistență internațională pentru Moldova în perfectarea unui proiect de lege care să favorizeze un agent economic. Avem o întrebare deschisă: Ce presupune asistența pentru promovarea proiectului de lege menționat în articol?!

De asemenea, după cum reiese din scrisoare, la această ședință s-a decis “îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitățile portului Giurgiulești pentru a elimina lacunele din legislație”.

Activitățile în Portul Giurgiulești se desfășoară în conformitate cu Legea nr.8 „Cu privire la Portul Internațional Giurgiulești” din 2005.

Această lege stabilește că portul internațional este creat pentru 25 de ani, iar Investitorul general are dreptul exclusiv de a crea și deține infrastructura portului, inclusiv infrastructura acvatică. De asemenea, în conformitate cu această lege, Investitorul General închiriază întreg teritoriul portului și răspunde în fața statului, iar în cazul unei încălcări grave, statul poate anula Acordul de investiții, preluând conducerea portului.

În același timp proiectul de lege modifică conceptual această abordare, pentru că în noua formulă se presupune că pe teritoriul portului, care este un obiect strategic al infrastructurii de transport, terenurile vor putea fi distribuite altor agenți economici, chiar nerezidenților, după același principiu ca și investitorului general. Respectiv, dacă legea va fi votată în această formulă în lectură finală, statul îți va pierde capacitatea și potențialul de a administra portul. asta pe lângă faptul că aceste prevederi ar încălca grav drepturile legale și contractuale ale investitorului.

Portul Giurgiulești funcționează de zeci de ani în conformitate cu Legea specială nr. 8/2005 privind portul liber internațional Giurgiulești, iar acum brusc este nevoie de modificarea acesteia și adoptarea altor legi privind activitatea portului.

De asemenea, este dubios că Danube Logistics care deține drepturi exclusive asupra terenurilor, acum cedează voluntar aceste drepturi în detrimentul său și al statului. De asemenea, nu este clar de ce Guvernul face acest lucru în mod voluntar și deliberat, în condiția în care Danube Logistics ar avea obligația de a nu putea ceda nimănui infrastructura portuară, această condiție fiind o garanție pentru Republica Moldova de a nu pierde aceste terenuri.

Pe timpul guvernării democrate și socialiste, un număr mare de nerezidenți au fost înregistrați în port prin ignorarea legii. Iar acum, noul guvern inițiază modificarea legii care va conduce la destrămarea teritoriului portuar, asta în timp ce agricultorii solicită soluționarea problemei portului, pentru ași putea exporta cerealele.

Încă o tentativă de modificare a altot legi în favoarea Danube Logistics a avut și în anul 2020 în favoarea lui Thomas Moser condamnat pentru fraudă. În anul 2020 a fost pregătită operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele lui Moser. Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu.

Am expediat o solicitare de informație Ministerului Economiei dar și deputaților autori ai respectivei legi de dare în concesiune a terenurilor, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Deputata Marina Morozova una din autorii proiectului de lege a revenit printr-un mesaj și a spus că ne va oferi mai multe informații joi 29 iulie.

#port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.