Bomba zilei! DOC Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești. Statul favorizează Trans Oil

Un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova.

Este vorba de modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere prin care, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți.

În nota informativă a proiectului deputatului Radu Marian & colegii, se menționează că modificările vizează toate zonele economice libere și la prima vedere, aparent, proiectul promovează intenții bune.

În același timp, aflăm că autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

NB: Am fost martorii atragerii asistenței unor instituții internaționale specializate pentru elaborarea sau modificarea unor proiecte de legi în diverse domenii de interes pentru Republica Moldova. Nu am văzut asistență internațională pentru Moldova în perfectarea unui proiect de lege care să favorizeze un agent economic. Avem o întrebare deschisă: Ce presupune asistența pentru promovarea proiectului de lege menționat în articol?!

De asemenea, după cum reiese din scrisoare, la această ședință s-a decis “îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitățile portului Giurgiulești pentru a elimina lacunele din legislație”.

Activitățile în Portul Giurgiulești se desfășoară în conformitate cu Legea nr.8 „Cu privire la Portul Internațional Giurgiulești” din 2005.

Această lege stabilește că portul internațional este creat pentru 25 de ani, iar Investitorul general are dreptul exclusiv de a crea și deține infrastructura portului, inclusiv infrastructura acvatică. De asemenea, în conformitate cu această lege, Investitorul General închiriază întreg teritoriul portului și răspunde în fața statului, iar în cazul unei încălcări grave, statul poate anula Acordul de investiții, preluând conducerea portului.

În același timp proiectul de lege modifică conceptual această abordare, pentru că în noua formulă se presupune că pe teritoriul portului, care este un obiect strategic al infrastructurii de transport, terenurile vor putea fi distribuite altor agenți economici, chiar nerezidenților, după același principiu ca și investitorului general. Respectiv, dacă legea va fi votată în această formulă în lectură finală, statul îți va pierde capacitatea și potențialul de a administra portul. asta pe lângă faptul că aceste prevederi ar încălca grav drepturile legale și contractuale ale investitorului.

Portul Giurgiulești funcționează de zeci de ani în conformitate cu Legea specială nr. 8/2005 privind portul liber internațional Giurgiulești, iar acum brusc este nevoie de modificarea acesteia și adoptarea altor legi privind activitatea portului.

De asemenea, este dubios că Danube Logistics care deține drepturi exclusive asupra terenurilor, acum cedează voluntar aceste drepturi în detrimentul său și al statului. De asemenea, nu este clar de ce Guvernul face acest lucru în mod voluntar și deliberat, în condiția în care Danube Logistics ar avea obligația de a nu putea ceda nimănui infrastructura portuară, această condiție fiind o garanție pentru Republica Moldova de a nu pierde aceste terenuri.

Pe timpul guvernării democrate și socialiste, un număr mare de nerezidenți au fost înregistrați în port prin ignorarea legii. Iar acum, noul guvern inițiază modificarea legii care va conduce la destrămarea teritoriului portuar, asta în timp ce agricultorii solicită soluționarea problemei portului, pentru ași putea exporta cerealele.

Încă o tentativă de modificare a altot legi în favoarea Danube Logistics a avut și în anul 2020 în favoarea lui Thomas Moser condamnat pentru fraudă. În anul 2020 a fost pregătită operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele lui Moser. Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu.

Am expediat o solicitare de informație Ministerului Economiei dar și deputaților autori ai respectivei legi de dare în concesiune a terenurilor, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Deputata Marina Morozova una din autorii proiectului de lege a revenit printr-un mesaj și a spus că ne va oferi mai multe informații joi 29 iulie.

#port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.