Cum BERD a tras sforile în afacerea cu Portul Giurgiulești. Eșanu și ex-premierul Chicu, funcționarii de lux ai băncii

O serie de documente și corespondență, ajunse în posesia redacției Mold-Street.com, arată cum a fost pregătită în 2020 operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele unui om de afaceri condamnat pentru fraudă.

În vara anului 2020, Guvernul Chicu și apoi Parlamentul au examinat și adoptat (legislativul doar în prima lectură) în regim de urgență (jumătate de zi) un proiect de modificare și completare a Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea AML), a Codului de executare al Republicii Moldova, a Legii privind societățile cu răspundere limitată și a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

„Legea” lui Eșanu

Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, care a argumentat necesitatea examinării și adoptării în prima și a doua lectură a proiectului prin faptul că „instanțele judecătorești interpretează și aplică la o scară tot mai largă prevederile Legii cu privire la spălarea de bani și urmăresc activele unor beneficiari”.

Potrivit lui Eșanu, unica soluție pentru a opri acest fenomen este intervenția legiuitorului. „Noi propunem ca în textul legii (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului n.r.) să fie stipulat că calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu acordă, prin ea însăși, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanță asupra patrimoniului entității respective sau asupra cotelor din capitalul entității respective. Calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entității respective a obligațiilor beneficiarului efectiv ori a deținătorilor indirecți prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entității respective”, preciza atunci Eșanu.

19 mai 2020: Într-o scrisoare oficială adresată premierului Ion Chicu, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţi şi Dezvoltare, Alain Pilloux, îşi exprima „îngrijorările cu privire la evoluțiile din jurul Danube Logistics (DL) SRL, proprietarul și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, și acționarul său olandez Danube Logistics Holding BV (DHL)”.

10 iulie 2020, 14:20: Într-un mesaj către avocaţi, Thomas Moser (beneficiarul din acea perioadă al Danube Logistics) îi roagă să redacteze clarificarea/interpretarea parlamentară dorită pentru companie cu privire la Legea AML şi Legea privind societățile cu răspundere limitată, invocând faptul că în septembrie 2020 la Curtea de Apel va fi examinată chestiunea plăţii de dividende către Danube Logistics Holding.

„Aș aprecia dacă ați putea redacta o astfel de cerere cât de curând posibil. După aceea, noi vom încerca să obținem clarificare/interpretarea promovată de un membru al parlamentului în cooperare cu EBA și, posibil, Amcham”, scria Moser.

20 iulie 2020: Are loc şedinţa de Guvern, în care amendamentele cu pricina sunt adoptate. La câteva minute de la aprobare, avocatul Octavian Cazac expedia un mesaj scurt: „Gov tocmai a aprobat legea și se îndreaptă spre Parlament”.

În scurt timp, vine cu o reacţie scurtă Mathias von Tucher, ca la ora 15:13 într-un mesaj să spună că Mariana Rufa (director executiv a EBA) ar recomanda ca scrisoarea oficială a EBA să fie adresată Guvernului, Ministerului Justiției, Comisiei juridice şi Comisia economie și buget a Parlamentului. „Sunteți de acord sau ar trebui să ținem cercul mai mic?”, întreba Mathias.

Peste jumătate de oră, directorul Danube Logistics trimitea link-ul către legea aprobată de guvern pentru a fi aprobată de Parlament şi se întreba dacă nu ar fi mai bune dacă scrisoarea EBA va fi trimisă doar Guvernului.

Mariana Rufa a declarat pentru Mold-Street.com că EBA a încercat să obţină de la autorităţi o explicaţie, o clarificare a unor prevederi din Legea AML privind beneficiarii finali, pentru că unii judecători corupţi le interpretau şi aplicau abuziv, ceea ce afecta investitorii străini. „Nu am fost implicaţi în elaborarea unor modificări a acestei legi”, a spus Mariana Rufa.

După o examinare sumară, proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură, ca apoi deputaţii să plece în vacanţă, iar la începutul lunii decembrie 2020 documentul va fi retras din Legislativ.

Însă eforturile pentru adoptarea amendamentelor au continuat, iar în discuţii sunt atraşi şi funcţionari ai UE: de la Vytautas Valvonis, înalt consilier al Uniunii Europene pe sectorul financiar, la Vasile Plamadeala, consilierul juridic al delegației UE.

Eroare la semnare

Operațiuni suspecte, legate de operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești și relația sa cu BERD, au avut loc însă și în trecut. Una dintre acestea este acum sub lupa procurorilor.

La finele anului 2014, mai exact pe 6 noiembrie 2014, Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău a decis aplicarea de măsuri de asigurare şi sechestru în privința bunurilor Danube Logistics SRL, la cererea Bemol Retail SRL.

Sechestrul era aplicat pe bunurile mobile ale Danube Logistics, în limita valorii acțiunii de 162,65 milioane lei, ceea ce la acel moment era ceva mai mult de 10 milioane de dolari.

Potrivit unei corespondențe, ajunsă la redacția Mold-Street.com, peste doi ani, la finele anului 2016 pentru a salva bunurile mobile ale Danube Logistics de sechestru şi executare a fost derulată o operațiune cu implicarea unor avocaţi şi notari.

Astfel, pe 29 decembrie 2016, între Danube Logistics Holding BV, Moldova-Agroindbank și BERD, ar fi fost semnat Contractul de modificare nr.1 la contractul din 8 februarie 2013 de gaj al părţii sociale în capitalul social al Danube Logistics.

Ne-am adresat cu o solicitare de comentarii la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, referitor la aceste întâmplări.

Olga Rosca, purtător de cuvânt la BERD pentru Turcia, România, Bulgaria, Serbia, Moldova și Azerbaidjan, a declarat că instituţia nu are nici-un răspuns la solicitarea Mold-Street.com.

Nici avocatul Octavian Costaş nu a oferit comentarii.

Menţionăm că, potrivit unor surse, BERD ar fi încercat în trecut şi recent să apeleze la Guvernul Moldovei, pentru a găsi o soluţie pentru a închide acest dosar penal. O soluţie, încă, nu a fost identificată.

Portul Internațional Liber Giurgiulești este singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova situat pe Dunăre și facilitează, în medie, comerțul internațional al companiilor moldovenești cu peste 50 de țări în fiecare an.

Pe 24 decembrie 2004, între Guvernul Republicii Moldova și investitorii Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL), Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL) a fost semnat Acordul de investiții „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”. Astfel, BERD nu a fost parte a acestui acord de investiţii.

#preluare #Portul Giurgiulesti #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament