BOR a călcat în străchini la Chişinău. Cazul Bibliotecii, sau cum să torpilezi imaginea României peste Prut

18 Mart. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mart. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Săptămâna trecută a apărut de nicăieri ştirea că un grup de deputaţi din partidul PAS (al Maiei Sandu) a venit cu un proiect de iniţiativă de a oferi Mitropoliei Basarabiei un corp al clădirii istorice a Bibliotecii Naţionale a Moldovei, un local în care e ţinut fondul de carte veche, scrie Sorin Ioniță într-un material pe contributors.ro.

Mitropolia Basarabiei (MB) este entitatea reactivată în Republica Moldova după prăbuşirea URSS, ţinând de Patriarhia Română, aflată în rivalitate cu Mitropolia Moldovei (MM) subordonată patriarhului rus Kirill, care controlează încă majoritatea parohiilor din ţară. MB a mai funcţionat la Chişinău în perioada interbelică iar acum s-a trezit acolo fără spaţii adecvate, că pe tot ce-i mai de doamne-ajută stă cloşcă biserica pro-rusă.

Ştirea a agitat apele în mod previzibil, mulţi pro-europeni şi susţinători PAS, inclusiv lideri de opinie pro-români, spunând că e o idee proastă să scoţi din circuit prima bibliotecă a ţării ca s-o dai Mitropoliei. În primul rând, procedura e dubioasă legal şi moral: în Moldova, ca în alte state foste sovietice (şi spre deosebire de România) nu a existat o restituire generală a proprietăţii către foştii deţinători dinaintea comunismului; date fiind condiţiile, era şi greu să se facă. Deci nu poate fi vorba de o “restituire a proprietăţii către MB” pentru că nu există cadru legal pentru aşa ceva.

În al doilea rând, dacă se legiferează punctual această cedare de proprietate, atunci se ridică stăvilarul prin crearea unui precedent şi va fi foarte greu de gestionat avalanşa de revendicări care vor urma, din partea altor culte religioase, asociaţii sau cetăţeni privaţi, cărora nu e clar pe ce temei li s-ar refuza restituirea vechilor proprietăţi deţinute până în 1944. România a petrecut zece ani şi mai bine după 1990 tot legiferând şi încercând să descâlcească iţele proprietăţii, prin legi succesive şi bulibăşite care au restituit (imperfect) terenuri agricole, proprietăţi urbane, păduri şi proprietăţi industriale. A porni un astfel de proces în Republica Moldova încă şi mai târziu, la 30 de ani după căderea comunismului, mi se pare sinucidere politică. Şi apropo, cădirea în chestiune e un vechi seminar teologic construit în parioada ţaristă, deci revendicarea sa de către BOR ca proprietar originar (prin intermediul MB) este destul de şubredă.

Ca atare, atunci când a bubuit în public ştirea, grupul de parlamentari PAS a dat-o un pic cotită şi au spus că nu avem de-a face cu o restituire propriu-zisă, ci un gest de bunăvoinţă faţă de România, statul care a ajutat cel mai mult Moldova în ultimii ani, inclusiv prin reabilitarea unor clădiri de patrimoniu din Chişinău (palatul Dadiani, Opera, etc). Ca atare, cedarea de proprietate către biserică n-ar trebui să constituie un precedent juridic. Doar că varianta “cadoului de suflet” se poticneşte în altă dilemă: tehnic vorbind BOR nu e o instituţie publică a statului român, deci nu e clar de ce ar primi ea semnul de recunoştinţă pentru nişte ajutoare care au venit de la bugetul României, deci inclusiv din impozitele unor cetăţeni români care nu sunt enoriaşi ortodocşi.

O mare parte vină pentru această idee nefericită trebuie plasată, după cum vă aşteptaţi, tot de partea asta a Prutului. La ultima vizită a liderilor moldoveni la Bucureşti se pare că Marcel Ciolacu, în calitate de lider al Parlamentului, a venit peste ei împreună cu Patriarhul şi le-a sucit mâna la spate, silindu-i să accepte “donaţia” către BOR. Asta e plauzibil şi în firea PSD, un partid apăsat pro-clerical ca toate cele socialiste din ţări ortodoxe. Doar că situaţia e de o ironie strigătoare la cer: atâţia ani cât s-au dat în bărci cu regimurile precedente ale oligarhilor, împreună cu care au făcut afaceri şi au organizat companii electorale mânărite, guvernanţii de la Bucureşti n-au putut aranja de-un sediu pentru BOR. A trebuit să ajungă la putere ăştia micii de la PAS, pe care în campaniile trecute i-au bălăcărit şi subminat, uneori cu participarea ierarhiei bisericeşti, nu i-au scos globalişti şi sexomarxişti, pentru ca acum să-şi rezolve restanţele imobiliare cu mâna lor! Ce ne-a fost frică să cerem lui Plahotniuc, obţinem iată prin şantaj de la Maia Sandu, că i-am prins la înghesuială cu războiul la uşă, criza energetică şi urgenţele negocierilor cu UE.

Optica acestei mişcări – scoatem bilbliotecarii şi băgăm în loc pe Patriarhul României – este teribil de proastă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2025, 16:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2025, 16:33 // Actual //  bani.md

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a avut, pe 16 ianuarie 2025, o întrevedere oficială cu noul ambasador al Republicii Islamice Pakistan în Republica Moldova, E.S. Muhammad Arshad Jan Pathan, cu prilejul vizitei de prezentare.

În cadrul întâlnirii, Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a evidențiat importanța extinderii cooperării economice între cele două țări, punând accent pe agricultura și industria alimentară. Harea a subliniat deficiența semnificativă a exporturilor moldovenești către Pakistan și a menționat oportunitățile de dezvoltare ale acestui sector.

„Acesta reprezintă o oportunitate deosebită pentru companiile pakistaneze de a identifica parteneri de afaceri din Republica Moldova. În acest context, cele două state ar trebui să colaboreze pentru a găsi un cadru optim de schimb de informații și pentru a sprijini finanțarea proiectelor comune, punând în valoare potențialul economic al ambelor țări. De asemenea, există oportunități semnificative în domenii economice, în care Republica Moldova se remarcă, cum ar fi industria textilă, sectorul agro-alimentar, tehnologia informației și telecomunicațiile, care pot contribui substanțial la aprofundarea relațiilor bilaterale’’, a declarat Sergiu Harea, potrivit unui comunicat al Instituției Camerale.

Președintele CCI a RM a invitat Ambasada Pakistanului și Camera de Comerț și Industrie din Pakistan să participe la Expoziția Națională „Fabricat în Moldova”, care va avea loc între 29 ianuarie și 2 februarie 2025. Harea a declarat că acest eveniment va facilita identificarea partenerilor de afaceri din Moldova și va sprijini colaborarea economică bilaterală.

Ambasadorul E.S. Muhammad Arshad Jan Pathan a apreciat invitația și a evidențiat oportunitățile semnificative pentru antreprenorii pakistanezi în sectorul agricol, subliniind interesul pentru extinderea colaborării și în alte domenii, cum ar fi apărarea și energia.

În continuare, Sergiu Harea a prezentat activitatea CCI a RM și a propus semnarea unui Memorandum de Colaborare între camerele de comerț pentru a intensifica colaborarea bilaterală, incluzând informarea reciprocă privind evenimentele economice și comerciale și facilitarea oportunităților comune de afaceri.

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Islamică Pakistan au fost stabilite la 16 februarie 1992. În timp, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat mai multe evenimente, printre care: întrevederea din februarie 2019 cu E.S. Dl. Safdar Hayat, Ambasador al Republicii Islamice Pakistan în R. Moldova și Forumul Economic Moldova-Pakistan, organizat în martie 2017 la Chișinău, cu participarea a 44 de companii moldovenești și 12 companii pakistaneze.

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală