Boris Johnson anunță că va trimite zeci de rachete de apărare aeriană şi 800 de rachete antitanc în Ucraina

Marea Britanie va trimite mai multe rachete de apărare aeriană şi antitanc în Ucraina, ca parte a unui nou pachet de echipamente militare de înaltă calitate, în valoare de 100 de milioane de lire sterline (130 de milioane de dolari), a anunţat, vineri, premierul britanic Boris Johnson, conform CNN.

Vorbind alături de cancelarul german, Olaf Scholz, la Londra, Johnson a mai spus că Marea Britanie şi Germania vor colabora în domeniul securităţii energetice şi al surselor regenerabile, deoarece Europa îşi propune să elimine treptat dependenţa de combustibilii fosili ruşi.

”Nu putem transforma sistemele energetice respective peste noapte. Dar ştim şi că războiul lui Putin nu se va încheia peste noapte”, a afirmat premierul britanic.
”Astăzi, pot anunţa că Marea Britanie va mai trimite echipamente de înaltă calitate în valoare de 100 de milioane de lire sterline forţelor armate ale Ucrainei, inclusiv mai multe rachete antiaeriene Starstreak, care trag cu viteza de trei ori mai mare decât sunetul, şi alte 800 de rachete antitanc şi muniţii de precizie capabile să planeze pe cer direct deasupra ţintei lor”, a mai spus el.

”Vom trimite, de asemenea, mai multe căşti şi veste antiglonţ pe lângă cele 200.000 de piese de echipament militar neletale pe care Marea Britanie le-a trimis deja”, a mai argumentat Johnson.

Guvernele britanic şi german vor organiza o reuniune comună a cabinetului în cursul anului viitor, iar miniştrii Apărării se vor întâlni înainte de următorul summit NATO din iunie, a mai anunţat premierul britanic.

#rachete #Ucraina #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.