Bulgaria, la un pas de criză de benzină! Țara are rezerve pentru o singură lună

11 Nov. 2025, 17:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
11 Nov. 2025, 17:24 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți Assen Asenov, președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters.

Potrivit oficialului bulgar, actualul stoc de benzină mai ajunge pentru 35 de zile, iar cel de motorină – 50 de zile.

Analiştii din domeniul energiei spun că ţara are mai multe stocuri de ţiţei şi produse petroliere în afara Bulgarieiб dar trebuie să le importe înainte ca reţeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidenţa sancţiunilor.

„50% din combustibili sunt în alte state membre UE, precum şi o parte din ţiţei, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a explicat Martin Vladimirov, director în cadrul Centrului de Studiu al Democraţiei din Sofia.

Bulgaria a luat unele măsuri pentru a-și asigura aprovizionarea de când au fost anunțate sancțiunile, luna trecută. De exemplu, a interzis temporar exportul anumitor combustibili, în principal motorină și combustibil pentru aviație, către statele membre ale UE.

Săptămâna trecută, parlamentul de la Sofia a adoptat modificări legislative care îi permit să preia rafinăria Lukoil de la Burgas și să o vândă unui nou proprietar, pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA.

Luna trecută, Statele Unite şi Marea Britanie au impus sancţiuni asupra celor mai mari companii petroliere ruseşti – Lukoil şi Rosneft, în urma invadării Ucrainei. Trezoreria SUA a emis o licenţă care dă termen companiilor până în 21 noiembrie să renunţe la orice tranzacţii cu Lukoil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.