Bursele internaționale se confruntă cu efectul „Harris”

Anul 2024 va rămâne în istorie ca anul dramelor politice, iar ultimul episod din această „sagă” este retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția SUA, eveniment care deja începe să producă efecte pe piață, conform analiștilor de la XTB, o companie de tranzacționare pe bursele internaționale.

Evenimentul recent a determinat o creștere a susținerii pentru Kamala Harris, actualul vicepreședinte al lui Joe Biden, conform sondajelor de la începutul săptămânii. Proiecțiile arată că Harris ar putea câștiga 40% din voturi, conform platformei PredictIt, chiar dacă nu a fost încă declarată oficial candidată democrată. Aceasta reprezintă o creștere de 13 puncte procentuale.

În ciuda acestei creșteri, Donald Trump are încă un avans considerabil, proiecțiile indicând că fostul președinte al SUA ar câștiga 60% din voturi, conform PredictIt, deși a înregistrat o scădere de 3 puncte procentuale după retragerea lui Biden.

Efectul „Harris” a determinat o creștere a indicilor bursieri americani la începutul săptămânii, după o scădere bruscă la sfârșitul săptămânii trecute. Bitcoin a scăzut cu peste 150 de dolari de la deschiderea târzie de duminică, dolarul american este în general mai slab, iar randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a scăzut cu 2 puncte de bază, punctează analiștii XTB. Totuși, este prea devreme pentru a spune dacă „efectul Harris” va provoca o revenire a acțiunilor americane după scăderile puternice de săptămâna trecută, înregistrate în urma blocajului informatic mondial.

Democrații au vegheat asupra unei creșteri economice puternice în SUA și asupra unor niveluri record pentru acțiunile americane, în special pentru giganții tehnologici. Cu toate acestea, politicile lui Joe Biden au crescut și deficitul, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, perspectivele economice ale țării.

În numai 24 de ore, piața a trebuit să treacă de la o victorie clară pentru Trump și pentru republicani la o cursă electorală mai „nuanțată”, mai ales pentru că Harris pare să atragă votul independenților către democrați.

Mai sunt mai puțin de 4 luni până la alegerile prezidențiale din SUA, iar cel mai mare risc, în acest moment, este apariția unui rival din partea democraților care să concureze cu Harris, provocând tensiuni interne în cadrul partidului. În această etapă, evenimentul pare a fi unul puțin probabil, dar după un an plin de răsturnări politice, nu poate fi exclus nimic. Dacă Harris va fi confirmată drept candidata oficială a democraților, atunci istoricul său de vot ca vicepreședinte și senator al Californiei ar putea fi analizat în detaliu.

De asemenea, va merita să urmărim acțiunile companiilor petroliere americane în cursul zilei de luni, deoarece Kamala Harris a fost considerată dură în ceea ce privește industria petrolului, fiind împotriva exploatării de șisturi și fracturării hidraulice.

Creșterea rapidă a popularității sale în doar 24 de ore ar putea avea un impact asupra sectorului energetic din SUA la începutul acestei săptămâni, punctează analiștii XTB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kamala #demisie #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.