Bursele internaționale se confruntă cu efectul „Harris”

Anul 2024 va rămâne în istorie ca anul dramelor politice, iar ultimul episod din această „sagă” este retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția SUA, eveniment care deja începe să producă efecte pe piață, conform analiștilor de la XTB, o companie de tranzacționare pe bursele internaționale.

Evenimentul recent a determinat o creștere a susținerii pentru Kamala Harris, actualul vicepreședinte al lui Joe Biden, conform sondajelor de la începutul săptămânii. Proiecțiile arată că Harris ar putea câștiga 40% din voturi, conform platformei PredictIt, chiar dacă nu a fost încă declarată oficial candidată democrată. Aceasta reprezintă o creștere de 13 puncte procentuale.

În ciuda acestei creșteri, Donald Trump are încă un avans considerabil, proiecțiile indicând că fostul președinte al SUA ar câștiga 60% din voturi, conform PredictIt, deși a înregistrat o scădere de 3 puncte procentuale după retragerea lui Biden.

Efectul „Harris” a determinat o creștere a indicilor bursieri americani la începutul săptămânii, după o scădere bruscă la sfârșitul săptămânii trecute. Bitcoin a scăzut cu peste 150 de dolari de la deschiderea târzie de duminică, dolarul american este în general mai slab, iar randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a scăzut cu 2 puncte de bază, punctează analiștii XTB. Totuși, este prea devreme pentru a spune dacă „efectul Harris” va provoca o revenire a acțiunilor americane după scăderile puternice de săptămâna trecută, înregistrate în urma blocajului informatic mondial.

Democrații au vegheat asupra unei creșteri economice puternice în SUA și asupra unor niveluri record pentru acțiunile americane, în special pentru giganții tehnologici. Cu toate acestea, politicile lui Joe Biden au crescut și deficitul, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, perspectivele economice ale țării.

În numai 24 de ore, piața a trebuit să treacă de la o victorie clară pentru Trump și pentru republicani la o cursă electorală mai „nuanțată”, mai ales pentru că Harris pare să atragă votul independenților către democrați.

Mai sunt mai puțin de 4 luni până la alegerile prezidențiale din SUA, iar cel mai mare risc, în acest moment, este apariția unui rival din partea democraților care să concureze cu Harris, provocând tensiuni interne în cadrul partidului. În această etapă, evenimentul pare a fi unul puțin probabil, dar după un an plin de răsturnări politice, nu poate fi exclus nimic. Dacă Harris va fi confirmată drept candidata oficială a democraților, atunci istoricul său de vot ca vicepreședinte și senator al Californiei ar putea fi analizat în detaliu.

De asemenea, va merita să urmărim acțiunile companiilor petroliere americane în cursul zilei de luni, deoarece Kamala Harris a fost considerată dură în ceea ce privește industria petrolului, fiind împotriva exploatării de șisturi și fracturării hidraulice.

Creșterea rapidă a popularității sale în doar 24 de ore ar putea avea un impact asupra sectorului energetic din SUA la începutul acestei săptămâni, punctează analiștii XTB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kamala #demisie #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.