Bursele internaționale se confruntă cu efectul „Harris”

Anul 2024 va rămâne în istorie ca anul dramelor politice, iar ultimul episod din această „sagă” este retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția SUA, eveniment care deja începe să producă efecte pe piață, conform analiștilor de la XTB, o companie de tranzacționare pe bursele internaționale.

Evenimentul recent a determinat o creștere a susținerii pentru Kamala Harris, actualul vicepreședinte al lui Joe Biden, conform sondajelor de la începutul săptămânii. Proiecțiile arată că Harris ar putea câștiga 40% din voturi, conform platformei PredictIt, chiar dacă nu a fost încă declarată oficial candidată democrată. Aceasta reprezintă o creștere de 13 puncte procentuale.

În ciuda acestei creșteri, Donald Trump are încă un avans considerabil, proiecțiile indicând că fostul președinte al SUA ar câștiga 60% din voturi, conform PredictIt, deși a înregistrat o scădere de 3 puncte procentuale după retragerea lui Biden.

Efectul „Harris” a determinat o creștere a indicilor bursieri americani la începutul săptămânii, după o scădere bruscă la sfârșitul săptămânii trecute. Bitcoin a scăzut cu peste 150 de dolari de la deschiderea târzie de duminică, dolarul american este în general mai slab, iar randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a scăzut cu 2 puncte de bază, punctează analiștii XTB. Totuși, este prea devreme pentru a spune dacă „efectul Harris” va provoca o revenire a acțiunilor americane după scăderile puternice de săptămâna trecută, înregistrate în urma blocajului informatic mondial.

Democrații au vegheat asupra unei creșteri economice puternice în SUA și asupra unor niveluri record pentru acțiunile americane, în special pentru giganții tehnologici. Cu toate acestea, politicile lui Joe Biden au crescut și deficitul, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, perspectivele economice ale țării.

În numai 24 de ore, piața a trebuit să treacă de la o victorie clară pentru Trump și pentru republicani la o cursă electorală mai „nuanțată”, mai ales pentru că Harris pare să atragă votul independenților către democrați.

Mai sunt mai puțin de 4 luni până la alegerile prezidențiale din SUA, iar cel mai mare risc, în acest moment, este apariția unui rival din partea democraților care să concureze cu Harris, provocând tensiuni interne în cadrul partidului. În această etapă, evenimentul pare a fi unul puțin probabil, dar după un an plin de răsturnări politice, nu poate fi exclus nimic. Dacă Harris va fi confirmată drept candidata oficială a democraților, atunci istoricul său de vot ca vicepreședinte și senator al Californiei ar putea fi analizat în detaliu.

De asemenea, va merita să urmărim acțiunile companiilor petroliere americane în cursul zilei de luni, deoarece Kamala Harris a fost considerată dură în ceea ce privește industria petrolului, fiind împotriva exploatării de șisturi și fracturării hidraulice.

Creșterea rapidă a popularității sale în doar 24 de ore ar putea avea un impact asupra sectorului energetic din SUA la începutul acestei săptămâni, punctează analiștii XTB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kamala #demisie #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.