Dezastru pe piața de capital! Malcoci, Grawe Carat: S-a făcut tot posibilul pentru limitarea intrării și altor jucători

Suntem o piață foarte mică, dar trebuie să ne întrebăm ce trebuie făcut pentru a avea instrumente financiare sigure. De exemplu, până acum, s-a făcut tot pentru a bloca intrarea altor jucători pe piața locală,” a declarat Veronica Malcoci, directoarea companiei de asigurări, Grawe Carat, la prezentarea diagnosticului pieței de capital din Republica Moldova.

Malcoci a subliniat că procesul de externalizare este esențial pentru Grawe grup. „Republica Moldova este unica țară în care nu se poate instituționaliza procesul de externalizare, fiindcă investițiile nu sunt făcute de CEO-ul companiei sau contabil, ci de grupul specializat din cadrul grupului,” a spus Malcoci.

Potrivit acesteia, s-a făcut tot ce a fost posibil pentru a ucide sectorul de intermediere a asigurărilor de viață. „Este nevoie de foarte multă documentație. Republica Moldova nu este prietenoasă pentru o companie care vrea să intre cu obligații pe termen lung, iar instrumentele financiare sunt foarte limitate. Ne bucurăm că într-un an de zile am reușit să investim în instrumente financiare de peste hotare,” a adăugat Malcoci.

Grawe Carat are investiții de 84 milioane de euro doar în VMS-uri, dintre care 99,4% sunt cumpărate de către Grawe. „Este nevoie de dezvoltarea asigurărilor pe termen lung,” a concluzionat Malcoci.

Capitalul de pornire pe piața de capital din Moldova este limitat. Corporațiile locale nu consideră ca opțiune viabilă piața de capital. „Oferta de capital nu există,” a declarat Eugen Ghilețchi, care a prezentat rezultatele preliminare ale diagnosticului pieței de capital din Republica Moldova.

Primul pas este dezvoltarea fondurilor de pensii, care pot fi o sursă investițională. Intermedierea financiară este subdezvoltată. Structura piețelor de capital este un rezultat al cerințelor de finanțare. „Dacă o economie nu are o necesitate acută de finanțare, respectivul instrument nu se va dezvolta, emisiunea de acțiuni este extrem de scumpă și nu am avut emisiuni. Aceasta a fost determinată de perioada de privatizare,” a explicat Ghilețchi.

Obligațiunile corporative sunt un instrument de finanțare mult mai facil pentru achitarea împrumutului, inițial achitându-se doar dobânda. Obligațiunile corporative contribuie la vizibilitatea companiilor. „Noi avem o lipsă de cultură financiară în rândul directorilor financiari. De asemenea, observăm lipsa băncilor de a promova acest instrument ca o alternativă viabilă pentru finanțarea companiilor,” a adăugat Ghilețchi.

În prezent, în Republica Moldova sunt 500 de companii mari, dintre care 80% au profit. Companiile dispuse să acceseze piața de capital sunt cele cu un management sănătos, profit stabil și guvernanță corporativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.