Dezastru pe piața de capital! Malcoci, Grawe Carat: S-a făcut tot posibilul pentru limitarea intrării și altor jucători

Suntem o piață foarte mică, dar trebuie să ne întrebăm ce trebuie făcut pentru a avea instrumente financiare sigure. De exemplu, până acum, s-a făcut tot pentru a bloca intrarea altor jucători pe piața locală,” a declarat Veronica Malcoci, directoarea companiei de asigurări, Grawe Carat, la prezentarea diagnosticului pieței de capital din Republica Moldova.

Malcoci a subliniat că procesul de externalizare este esențial pentru Grawe grup. „Republica Moldova este unica țară în care nu se poate instituționaliza procesul de externalizare, fiindcă investițiile nu sunt făcute de CEO-ul companiei sau contabil, ci de grupul specializat din cadrul grupului,” a spus Malcoci.

Potrivit acesteia, s-a făcut tot ce a fost posibil pentru a ucide sectorul de intermediere a asigurărilor de viață. „Este nevoie de foarte multă documentație. Republica Moldova nu este prietenoasă pentru o companie care vrea să intre cu obligații pe termen lung, iar instrumentele financiare sunt foarte limitate. Ne bucurăm că într-un an de zile am reușit să investim în instrumente financiare de peste hotare,” a adăugat Malcoci.

Grawe Carat are investiții de 84 milioane de euro doar în VMS-uri, dintre care 99,4% sunt cumpărate de către Grawe. „Este nevoie de dezvoltarea asigurărilor pe termen lung,” a concluzionat Malcoci.

Capitalul de pornire pe piața de capital din Moldova este limitat. Corporațiile locale nu consideră ca opțiune viabilă piața de capital. „Oferta de capital nu există,” a declarat Eugen Ghilețchi, care a prezentat rezultatele preliminare ale diagnosticului pieței de capital din Republica Moldova.

Primul pas este dezvoltarea fondurilor de pensii, care pot fi o sursă investițională. Intermedierea financiară este subdezvoltată. Structura piețelor de capital este un rezultat al cerințelor de finanțare. „Dacă o economie nu are o necesitate acută de finanțare, respectivul instrument nu se va dezvolta, emisiunea de acțiuni este extrem de scumpă și nu am avut emisiuni. Aceasta a fost determinată de perioada de privatizare,” a explicat Ghilețchi.

Obligațiunile corporative sunt un instrument de finanțare mult mai facil pentru achitarea împrumutului, inițial achitându-se doar dobânda. Obligațiunile corporative contribuie la vizibilitatea companiilor. „Noi avem o lipsă de cultură financiară în rândul directorilor financiari. De asemenea, observăm lipsa băncilor de a promova acest instrument ca o alternativă viabilă pentru finanțarea companiilor,” a adăugat Ghilețchi.

În prezent, în Republica Moldova sunt 500 de companii mari, dintre care 80% au profit. Companiile dispuse să acceseze piața de capital sunt cele cu un management sănătos, profit stabil și guvernanță corporativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.