Business profitabil pe timp de pandemie: Îmi dai 700 de euro și eu închid treaba. Patru angajați ai IGPF - reținuți

De la începutul anului 2021, oamenii legii au documentat activitatea ilegală a mai multor funcționari publici cu statut special din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). În urma unor percheziții au fost depistate mai multe ilegalități și au fost arestați 4 angajați ai IGPF.

Astfel, în urma acțiunilor întreprinse, s-a dovedit că polițiștii de frontieră, fiind în calitate de bănuiți, ar fi pretins, dar și au primit sume de bani cuprinse între 50 şi 700 de euro în schimbul favorizării traversării frontierei de stat a autovehiculelor ce transportau pasageri şi colete, cu omiterea plasării în autoizolare la intrarea în Republica Moldova, în stării de urgență în sănătate publică pandemiei generate de virusul SARS–CoV–2, inclusiv neaplicarea amenzilor persoanelor care nu au respectat regimul de carantină.

De asemenea, în cadrul investigațiilor au fost depistate și alte ilegalități, precum oferirea de teste false de Sars-CoV-2 cu rezultatul NEGATIV, contra unei sume de bani, persoanelor care traversau acest punct al frontierei de stat, precum și facilitarea traversării frontierei ilegale a unui minor, în lipsa procurii.

În urma perchezițiilor de astăzi, 3 septembrie 2021, au fost reținuți 4 angajați din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și o persoană civilă, fiind ridicate mijloace probatorii ce demonstrează complicitatea acestora.

Potrivit informațiilor oferite de Ofițerii Serviciului protecție internă şi anticorupție (SPIA), la moment sunt desfășurate acțiuni de urmărire penală și de investigație pentru a stabili alte circumstanțe, precum și identificarea altor persoane implicate în comiterea acestor infracțiuni.

Dacă vor fi găsiți vinovați, făptuitorii riscă închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unități convenționale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

#IGPF #retonuti #Perchezitii #business #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.