Criza locuinţelor: Guvernul Irlandei va construi anual peste 33.000 de locuinţe noi până în 2030

Guvernul Irlandei a prezentat un plan conform căruia vrea să cheltuie 4 miliarde de euro pe an pentru a construi 33.000 de locuinţe noi anual până la finalul deceniului, într-un efort gândit pentru a depăşi criza dură a locuinţelor prin care trece ţara, potrivit FT.

Planul „Housing for All” a fost anunţat la o conferinţă de presă de săptămâna aceasta, iar guvernul susţine că vrea să îl utilizeze şi pentru a reduce la zero numărul oamenilor care nu au o locuinţă şi dorm pe străzi, scrie Ziarul Financiar.

Premierul Michael Martin a declarat că această criză a locuinţelor este „cea mai importantă problemă socială prin care trece ţara în aceste momente”.

„Nu sunt construite destule locuinţe şi o generaţie întreagă de oameni este demoralizată şi se află în pragul disperării din această cauză”, a declarat premierul.

Criza din Irlanda îşi are rădăcinile în costurile extrem de ridicate pentru construire, care au dus în sus preţurile de vânzare şi de închiriere. La această situaţie a contribuit şi o ofertă limitată, concomitent cu o populaţie în creştere.

Mulţi oameni au ajuns să fie excluşi din piaţă din cauza preţurilor. Pragul de break-even pentru constructori la un apartament de două camere se situează la 450.000 de euro, conform unui rapot publicat recent de Ronan Lyons, economist în cadrul Trinity College Dublin şi expert în piaţa rezidenţială.

Piaţa chiriilor a suferit în urma unui efect de domino, iar cererea în creştere corelată cu o ofertă limitată a dus preţurile chiriilor la niveluri imposibil de suportat de multe ori pentru populaţie.

Criza locuinţelor este una dintre cele mai importante probleme de pe agenda populaţiei, iar analiştii se aşteaptă ca modul în care va fi gestionată aceasta să dea o direcţie marilor partide în drumul spre următorul ciclu electoral.

#irlanda #criza locuintelor #sectorul imobiliar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.