Cancelarul german în Canada, mari interese de afaceri și joc de v-ați ascunselea cu geopolitica și gazul lichefiat

Cancelarul Olaf Scholz (SPD) și ministrul Economiei, Robert Habeck (Verzi) merg duminică în Canada, cu o delegație de oameni de afaceri. Vizite la Montréal, Toronto și Stephenville, un oraș de coastă din Newfoundland, sunt planificate până marți, împreună cu premierul canadian, Justin Trudeau. Obiectivul călătoriei este cooperarea bilaterală în domeniile climei și energiei, anunță guvernul german.

Mai exact, este planificată semnarea unui acord de cooperare pe tema hidrogenului. Gazul natural lichefiat (GNL) pare a nu fi pe ordinea de zi. Din cauza lipsei infrastructurii de export, furnizarea de gaz canadian în Europa este dificilă.

Nu e public dacă, pe lângă politica energetică, ar urma să fie discutate și chestiuni geopolitice, precum cooperarea NATO și relația cu Rusia și China. Cancelarul și vicecancelarul sunt însoțiți de o duzină de reprezentanți din mediul economic.

Economia germană speră că aceasta vizită la nivel înalt va oferi un impuls semnificativ relațiilor comerciale dintre cele două țări. „Vizita cancelarului în Canada trimite un semnal important pentru economia germană, intens activă pe plan internațional”, a declarat președintele Asociației Camerelor Germane de Industrie și Comerț (DIHK), Peter Adrian, înainte de plecarea celor doi șefi de guvern la Montreal.

Comerțul exterior german se confruntă cu provocări majore din cauza problemelor existente pe sursele și lanțurile de aprovizionare, precum și a schimbărilor pe piețele de vânzare, din cauza războiului din Ucraina.

„Pentru a realiza această realiniere a economiei noastre internaționale, sunt necesare parteneriate noi și, în același timp, mai intense”, a spus Adrian. „În acest sens, vizita în Canada a cancelarului federal și a ministrului Economiei vine la momentul potrivit”.

Șeful DIHK speră că ratificarea acordului de liber schimb CETA, dintre UE și Canada, care este așteptată în toamnă, va da un nou impuls relațiilor comerciale. „Ar da un semnal eficient pentru piețele deschise și comerțul bazat pe reguli, în vremuri dificile de politică comercială”.

Adrian a subliniat că volumul anual al comerțului cu mărfuri a crescut cu o cincime, de când a început aplicarea provizorie a acordului CETA, în 2017.

Potrivit anunțului oficial, va fi vorba despre calculatoare cuantice, un acord referitor la hidrogen și o centrală eoliană în Newfoundland. Deși Canada este al șaselea mare producător de gaze din lume, nu s-au anunțat discuții despre livrări viitoare de gaz lichid, sau despre terminale GNL.

Există motive pentru care gazul nu este discutat, cel puțin public, în timpul vizitei. Scandalul din jurul turbinei cu gaz pentru conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică și-a pus amprenta asupra Canadei. De atunci, relațiile germano-canadiene au fost sub presiune.

Componenta a fost în revizie la Montreal, Canada, la jumătatea lunii iunie. În același timp, Kremlinul a redus livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 1, dând vina pe componenta lipsă. Din cauza sancțiunilor, Canada nu a vrut să elibereze turbina, pentru transportul retur în Rusia. Și a făcut-o abia după ce guvernul german a cerut acest lucru.

#Canada #Sholz #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sistemul de asigurări sociale a acumulat un surplus de peste 1,2 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În total, în buget au intrat 14,38 miliarde de lei, adică circa 28% din planul anual. Contribuțiile de asigurări sociale au adus 7,01 miliarde de lei, în creștere cu 608,8 milioane de lei sau 9,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alte venituri au însumat 246,1 milioane de lei, dintre care cea mai mare parte, adică 243,8 milioane de lei, provine din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor IT, în creștere cu 29,9% față de anul trecut.

În același timp, transferurile de la bugetul de stat au constituit 7,12 miliarde de lei. Din această sumă, 4,66 miliarde de lei au fost direcționate pentru plata prestațiilor sociale, iar 2,45 miliarde de lei s-au folosit pentru acoperirea deficitului de venituri proprii.

Cheltuielile totale au ajuns la 13,14 miliarde de lei, în creștere cu 767,6 milioane de lei sau 6,2% față de perioada similară a anului trecut, majoritatea fiind alocate pentru pensii și alte prestații sociale.