Criza energetică din Europa anunță mari schimbări în economiile mondiale. Cărțile se amestecă din nou

Principalele economii ale Europei se vor confrunta cu contracții în 2023, pe măsură ce prețurile energiei continuă să crească pe fondul unei crize care se agravează, potrivit Amrita Sen, director de cercetare la Energy Aspects.

Din cauza prețurilor mai mari la gaze naturale, produsul intern brut european va scădea cu 1,4% anul viitor, a declarat Sen pentru Bloomberg TV, menționând că viziunea este mult mai proastă decât majoritatea previziunilor. FMI, de exemplu, este de părere ca economia zonei euro va crește cu 1,2% anul viitor.

Schimbări majore

„Ne aflăm într-o situație în care cererea continuă să rămână ridicată, asistăm deja la raționalizarea cererii în sectorul industrial din Europa”, a spus ea. Pe măsură ce prețurile continuă să crească, Sen a remarcat că există așteptări că Rusia ar putea întrerupe complet aprovizionarea cu gaze naturale, ceea ce ar împinge prețurile și ar adăuga o presiune economică mai mare.

Cu toate acestea, o întrerupere completă nu este în scenariul Aspectului Energetic. A existat deja o creștere a utilizării petrolului și a cărbunelui în Europa, pe măsură ce industriile trec la înlocuitori de energie pentru a evita prețurile vertiginoase ale gazelor naturale, a adăugat ea.

Cauzele creșterii prețurilor

„Povara prețurilor ridicate la gaz și petrol va însemna că vom vedea o oarecare contracție abruptă în economiile europene anul viitor”, a spus Sen. Joi, contractele futures pe gaze naturale olandeze s-au situat aproape de 234 de euro pe megawat oră, de aproximativ 10 ori mai mult decât de obicei în această perioadă a anului.

Un val de căldură sever, reducerea fluxurilor de gaze ale Rusiei și o perioadă de secetă au pus presiune asupra prețurilor în ultimele săptămâni, potrivit Business Insider.

#Energie #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM