Când Putin cel „bun” a devenit rău! Sturza: A reușit cu brio să fie cel mai cunoscut rus dar și cel mai detestat

Într-o postare pe facebook, fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza susține că s-a întâlnit prima dată cu actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin în anul 1999 pe vremea când fusese numit premier.

Prima mea întâlnire informală cu Putin a avut loc în august 1999, la un summit CSI, în Crimeea. Proaspăt numit PM, părea timid și total pe dinafara temelor discutate. În spatele lui stătea mereu ministrul finanțelor Kasianov, care la propriu îl „corecta” cu ghionturi. Evident, după un lung șir de PM care se schimbau pe bandă rulantă la acel moment în Rusia – Cernomîrdin, Kirienko, Primakov, Stepașin, persoane politice bine cunoscute, Putin cu trecutul său kaghebist părea o enigmă. Tradițional, lucrurile care contează se discută nu la ședința oficială. La fel și atunci, șefii de guvern au încercat să-l „abordeze” pe noul coleg după cină – într-un cadru informal”, povestește omul de afaceri.

Potrivit lui Sturza, la acea întrevedere Putin nu spunea nimic, nu comenta, făcând ca atmosfera să devină stânjenitoare. La un moment, vădit plictisit, el a zis: „În comparație cu Boris Nicolaevici (Elțin), eu nu am complexul „fratelui mai mare, mai mic”. Eu sunt fratele vostru mai mare și va trebui să luați în considerare interesele Rusiei”. S-a sculat și a plecat agale, fără să-și ia rămas bun de la noi.

Îmi amintesc că le-am spus atunci colegilor: „Nu este tipul așa de simplu după cum pare. Va fi o provocare pentru relațiile noastre în viitor”.

De ce vă povestesc acest caz? Pentru că văd astăzi cum mulți încearcă să ghicească când Putin cel „bun” a devenit rău. Când i s-a suit la cap? Nicicând, cred. El și-a educat mentalitatea din tinerețe, încercând să-și depășească complexele de inferioritate de «шпана из питерской подворотни». Ei și-a dorit să fie recunoscut, apreciat și admirat. Cel puțin, ca Petru cel Mare, dacă nu mai mult. El, nu Rusia. Rusia este doar un instrument. A reușit cu brio – cel mai cunoscut rus la momentul de față. Și cel mai detestat…”, a conchis fostul premier.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.