Capcana Chișinăului și Kievului pentru Transnistria! Ce a ieșit la iveală

În contextul actual al fluxurilor de gaz din Rusia, o problemă semnificativă se profilează pentru regiunea Transnistria, unde ruta de transport devine din ce în ce mai scumpă și incertă. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a explicat recent situația complicată în cadrul emsiunii „Euroatlantica” de la Vocea Basarbiei.

Din cauza suspendării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la sfârșitul acestui an, Gazprom nu va putea continua livrările tradiționale. Aceasta deschide calea pentru companiile europene să preia tranzitul, însă această soluție aduce cu sine costuri suplimentare semnificative.

„Cei de la Moldovagaz au elaborat un model pe care l-au discutat cu Gazprom. Este posibil de livrat gazul în Turcia și după în regim revers prin conducta transbalcanică”, a explicat Parlicov. Totuși, această soluție ridică întrebări esențiale privind costurile și cine le va suporta.

Problema principală este cine își va asuma costurile ridicate ale acestei noi rute. Parlicov a subliniat că Gazprom are un contract să livreze gazul la hotar, dar din cauza imposibilității de a intra în Ucraina, va trebui să găsească o altă entitate care să facă livrarea. Moldovagaz a propus să preia această responsabilitate, dar rămâne neclar cine va achita costurile de transport. „Gazprom bine, Transnistria e ok, Ceea ce trebuie să înțelegem e că partea dreaptă a Nistrului nu va achita niciun leu”, a punctat ministrul.

În ciuda acestor dificultăți, Moldova nu va obstrucționa continuarea realizării contractului dintre Moldovagaz și Gazprom. „Este corect să menținem stabilitatea în regiune, dar este vorba de un contract dintre Moldovagaz și Gazprom, iar cele două entități trebuie să găsească o soluție”, a concluzionat Parlicov.

Ucraina a declarat că nu va prelungi un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti către Europa, când va expira, la sfârşitul anului. Majoritatea naţiunilor UE şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Foştii principali destinatari de gaze prin Ucraina includ Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Moldova

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kiec #transnistria #gaz #Gazprom #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.