Capcana Chișinăului și Kievului pentru Transnistria! Ce a ieșit la iveală

În contextul actual al fluxurilor de gaz din Rusia, o problemă semnificativă se profilează pentru regiunea Transnistria, unde ruta de transport devine din ce în ce mai scumpă și incertă. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a explicat recent situația complicată în cadrul emsiunii „Euroatlantica” de la Vocea Basarbiei.

Din cauza suspendării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la sfârșitul acestui an, Gazprom nu va putea continua livrările tradiționale. Aceasta deschide calea pentru companiile europene să preia tranzitul, însă această soluție aduce cu sine costuri suplimentare semnificative.

„Cei de la Moldovagaz au elaborat un model pe care l-au discutat cu Gazprom. Este posibil de livrat gazul în Turcia și după în regim revers prin conducta transbalcanică”, a explicat Parlicov. Totuși, această soluție ridică întrebări esențiale privind costurile și cine le va suporta.

Problema principală este cine își va asuma costurile ridicate ale acestei noi rute. Parlicov a subliniat că Gazprom are un contract să livreze gazul la hotar, dar din cauza imposibilității de a intra în Ucraina, va trebui să găsească o altă entitate care să facă livrarea. Moldovagaz a propus să preia această responsabilitate, dar rămâne neclar cine va achita costurile de transport. „Gazprom bine, Transnistria e ok, Ceea ce trebuie să înțelegem e că partea dreaptă a Nistrului nu va achita niciun leu”, a punctat ministrul.

În ciuda acestor dificultăți, Moldova nu va obstrucționa continuarea realizării contractului dintre Moldovagaz și Gazprom. „Este corect să menținem stabilitatea în regiune, dar este vorba de un contract dintre Moldovagaz și Gazprom, iar cele două entități trebuie să găsească o soluție”, a concluzionat Parlicov.

Ucraina a declarat că nu va prelungi un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti către Europa, când va expira, la sfârşitul anului. Majoritatea naţiunilor UE şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Foştii principali destinatari de gaze prin Ucraina includ Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Moldova

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kiec #transnistria #gaz #Gazprom #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.