Capcana Chișinăului și Kievului pentru Transnistria! Ce a ieșit la iveală

În contextul actual al fluxurilor de gaz din Rusia, o problemă semnificativă se profilează pentru regiunea Transnistria, unde ruta de transport devine din ce în ce mai scumpă și incertă. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a explicat recent situația complicată în cadrul emsiunii „Euroatlantica” de la Vocea Basarbiei.

Din cauza suspendării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la sfârșitul acestui an, Gazprom nu va putea continua livrările tradiționale. Aceasta deschide calea pentru companiile europene să preia tranzitul, însă această soluție aduce cu sine costuri suplimentare semnificative.

„Cei de la Moldovagaz au elaborat un model pe care l-au discutat cu Gazprom. Este posibil de livrat gazul în Turcia și după în regim revers prin conducta transbalcanică”, a explicat Parlicov. Totuși, această soluție ridică întrebări esențiale privind costurile și cine le va suporta.

Problema principală este cine își va asuma costurile ridicate ale acestei noi rute. Parlicov a subliniat că Gazprom are un contract să livreze gazul la hotar, dar din cauza imposibilității de a intra în Ucraina, va trebui să găsească o altă entitate care să facă livrarea. Moldovagaz a propus să preia această responsabilitate, dar rămâne neclar cine va achita costurile de transport. „Gazprom bine, Transnistria e ok, Ceea ce trebuie să înțelegem e că partea dreaptă a Nistrului nu va achita niciun leu”, a punctat ministrul.

În ciuda acestor dificultăți, Moldova nu va obstrucționa continuarea realizării contractului dintre Moldovagaz și Gazprom. „Este corect să menținem stabilitatea în regiune, dar este vorba de un contract dintre Moldovagaz și Gazprom, iar cele două entități trebuie să găsească o soluție”, a concluzionat Parlicov.

Ucraina a declarat că nu va prelungi un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti către Europa, când va expira, la sfârşitul anului. Majoritatea naţiunilor UE şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Foştii principali destinatari de gaze prin Ucraina includ Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Moldova

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kiec #transnistria #gaz #Gazprom #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.