Case, mașini și cumpărături pe datorie: moldovenii au luat cu asalt băncile

Portofoliul de credite al sectorului bancar din Republica Moldova a depășit pragul de 109,4 miliarde de lei, iar cele mai mari sume merg către creditele ipotecare, comerț și consum, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Potrivit raportului, cele mai mari expuneri ale băncilor sunt pe segmentul creditelor pentru procurarea și construcția imobilelor, care au ajuns la 27,88 miliarde de lei și reprezintă aproximativ un sfert din întregul portofoliu bancar. În perioada analizată au fost acordate 647 de credite noi pe acest segment.

Pe locul doi se află creditele acordate comerțului, care au ajuns la 22,26 miliarde de lei, în timp ce băncile au acordat 439 de credite noi în acest sector.

Totodată, moldovenii continuă să se împrumute și pentru consum. Soldul creditelor de consum a urcat la 20,4 miliarde de lei, iar numărul creditelor noi acordate în perioada de raportare a fost de 24.452, cel mai mare dintre toate categoriile analizate.

Datele BNM mai arată că sectorul bancar are expuneri și în alte domenii economice. Creditele acordate agriculturii se ridică la 5,63 miliarde de lei, cele pentru prestarea serviciilor la 4,65 miliarde de lei, iar cele destinate industriei alimentare și industriei productive depășesc 4 miliarde de lei fiecare.

În același timp, creditele pentru sectorul energetic au ajuns la 3,33 miliarde de lei, iar cele pentru transport, telecomunicații și dezvoltarea rețelelor la 3,12 miliarde de lei.
Raportul mai arată că băncile au acordat în perioada de raportare un total de 141.827 de credite, cele mai multe fiind pe segmentul populației și al creditelor de consum.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.