Cât câștigă militarii ucraineni care luptă împotriva Rusiei. Guvernul de la Kiev majorează soldele de la 1 martie 2023

Cele mai mari venituri le au soldații din forțele militare de operațiuni speciale care luptă în zona frontului.

Salariile militarilor ucraineni vor fi majorate în martie 2023, aceste cifre fiind furnizate de Ministerului Apărării al Ucrainei, privind nivelul mediu de sprijin financiar pentru armată.

Dacă un pușcaș din Forțele Terestre, care nu este implicat în zona de luptă, a primit 43.244 UAH (1100 euro) în 2022, din martie 2023 va primi 50.587 UAH (1270euro). Un soldat putea conta pe 113.238 grivne (2830 euro), iar din martie el va câștiga 120.500 grivne (3.000 euro).

Recruții și telegrafiștii care lucrează pe front primesc și ei salarii mari – până la 120.000 grivne.
Comandanții de brigadă ai Forțelor de Operațiuni Speciale au cele mai mari salarii. Pentru îndeplinirea sarcinilor pe front în 2022, au fost plătiți cu aproximativ 133.000 de grivne, iar din martie a acestui an – peste 150.000 grivne (3750 euro).

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de grupul „Rating”, 63% dintre ucraineni au spus că situația lor financiară s-a înrăutățit din cauza războiului pe scară largă cu Rusia. Iar 32% dintre locuitorii țării spun că nu există modificări în plan financiar.

În decembrie 2022, Institutul de Sociologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei a efectuat un sondaj care a arătat că ucrainenii au nevoie de un câștig mediu de 14.231 grivne (355 euro) pe lună pentru o viață normală. În același timp, 40,6% dintre respondenți au spus că veniturile familiei lor sunt mult mai mici decât această sumă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#solda #soldați #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.