Cât câștigă militarii ucraineni care luptă împotriva Rusiei. Guvernul de la Kiev majorează soldele de la 1 martie 2023

Cele mai mari venituri le au soldații din forțele militare de operațiuni speciale care luptă în zona frontului.

Salariile militarilor ucraineni vor fi majorate în martie 2023, aceste cifre fiind furnizate de Ministerului Apărării al Ucrainei, privind nivelul mediu de sprijin financiar pentru armată.

Dacă un pușcaș din Forțele Terestre, care nu este implicat în zona de luptă, a primit 43.244 UAH (1100 euro) în 2022, din martie 2023 va primi 50.587 UAH (1270euro). Un soldat putea conta pe 113.238 grivne (2830 euro), iar din martie el va câștiga 120.500 grivne (3.000 euro).

Recruții și telegrafiștii care lucrează pe front primesc și ei salarii mari – până la 120.000 grivne.
Comandanții de brigadă ai Forțelor de Operațiuni Speciale au cele mai mari salarii. Pentru îndeplinirea sarcinilor pe front în 2022, au fost plătiți cu aproximativ 133.000 de grivne, iar din martie a acestui an – peste 150.000 grivne (3750 euro).

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de grupul „Rating”, 63% dintre ucraineni au spus că situația lor financiară s-a înrăutățit din cauza războiului pe scară largă cu Rusia. Iar 32% dintre locuitorii țării spun că nu există modificări în plan financiar.

În decembrie 2022, Institutul de Sociologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei a efectuat un sondaj care a arătat că ucrainenii au nevoie de un câștig mediu de 14.231 grivne (355 euro) pe lună pentru o viață normală. În același timp, 40,6% dintre respondenți au spus că veniturile familiei lor sunt mult mai mici decât această sumă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#solda #soldați #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene.

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie. Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.

#plafon pentru IMM #IMM #Guvern