Cât costă cea mai ieftină mașină din lume. Poate fi comandată online și ajunge acasă într-o cutie

Producătorii asiatici fac progrese impresionante semnificativ în domeniul mașinilor electrice. În plus, experții susțin că ei modele pentru din toate categoriile de automobile cu prețuri mai competitive decât cele ale rivalilor occidentali. Acesta este cazul firmei Changli, specializată în fabricarea de vehicule ușoare și piese de schimb, care oferă unul dintre modelele sale la un preț neobișnuit de mic. Este vorba despre un vehicul urban mic, cu 100% mecanică electrică, de numai 2,4 metri lungime, dar capabil să transporte trei persoane, inclusiv șoferul.

Modelul S1-Pro este conceput pentru a călători pe distanțe scurte, iar în China este folosit în principal ca taxi în orașe. Modelul poate fi cumpărat de pe Alibaba, platforma de cumpărături online, la un preț de numai 1.025 de euro. Prețul poate scădea și mai mult, asta dacă cineva decide să comande mai multe unități. Astfel, Changli aplică reduceri care aduc prețul la aproximativ 903 de euro la cursul de schimb actual. Aceste cifre fac din S1-Pro cea mai ieftină mașină din lume, atât în cazul automobilelor electrice și cu combustie internă.

Perioada de livrare este de aproximativ o lună de la comandă, iar clientul primește mașina ambalată într-o cutie ca orice alt produs comercializat de platformele de comerț online.

Changli S1-Pro este capabil să atingă o viteză de 40 km/h și, cu o singură încărcare a bateriei, are o autonomie de până la 50 km. Suficient pentru a ajunge la cele mai apropiate destinații, fără probleme și cu costuri foarte mici.

În plus, compania care produce această mașină pune la dispoziția clienților o serie de accesorii pentru personalizare, cum ar fi faruri suplimentare pentru a îmbunătăți iluminarea și un suport de acoperiș pentru transportul obiectelor sau mărfurilor.

Acest tip de mașini electrice este extrem de popular în Asia datorită fiabilității sale și a costurilor reduse de achiziționare și folosire. Cu toate acestea, aceste costuri sunt atât de reduse deoarece nu respectă aceleași standarde de siguranță și operare ca în Europa, ceea ce înseamnă că ar putea apărea unele probleme legate de folosirea lor pe drumurile de pe continentul nostru. În plus, europenii amatori de astfel de chilipiruri trebuie să ia în calcul faptul că prețul redus al acestui model poate fi crescut de taxele de transport și de import din China înainte de a da o astfel de comandă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#electrica #masina #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.