Top 5 cele mai puternice țări islamice din lume

Insider Monkey a făcut un top 5 al celor mai puternice țări islamice din lume, în funcție de PIB și de indicele puterii militare (realizat de Global Firepower). Ratingul fiecărei țări a fost stabilit ca medie între PIB (la o pondere de 60%) și putere militară (pondere de 40%).

5. Arabia Saudită

Scor Insider Monkey: 90.0

Arabia Saudită a fost un deșert până la descoperirea rezervelor sale masive de petrol, ceea ce a dus la transformarea foarte rapidă a țării într-un stat modern. În 2022, țara a avut cea mai mare creștere a PIB-ului dintre toate țările G20, de 8,7%, consolidându-și locul printre cele mai puternice țări islamice din lume. Războiul său proxy a dus la accelerarea cheltuielilor Arabiei Saudite pentru apărare, în timp ce aproape 80% din achizițiile sale de arme provin din SUA.

4. Egipt

Scor Insider Monkey: 90,2

Din martie 2022, lira egipteană a pierdut aproape 50% din valoarea sa față de dolar, deși creșterea economică este compensată de o creștere semnificativă a populației. Din acest motiv, în ciuda creșterii economice, mulți egipteni consideră că nivelul lor de trai a scăzut de-a lungul anilor. Armata deține un control fără precedent asupra majorității aspectelor guvernării, motiv pentru care forța sa militară este atât de mare. În ciuda acestor probleme, Egiptul se numără printre cele mai bogate țări din Africa.

3. Pakistan

Scor Insider Monkey: 91,2

Pakistanul se mândrește cu cea mai puternică armată din lumea musulmană, ceea ce nu ar trebui să fie o surpriză, având în vedere amenințarea cu care se confruntă din partea Indiei și faptul că este singura putere nucleară musulmană oficială din lume. Totuși, deși armata sa este înfricoșătoare, economia sa este la polul opus, iar țara a avut dificultăți în ultimul an, profilându-se riscul de intrare în incapacitate de plată.

2. Turcia

Scor Insider Monkey: 93,8

A treia economie ca mărime din lumea musulmană, Turkiye s-a lovit deja de o criză economică care a dus la hiperinflație în ultimul deceniu. Problemele țării au fost exacerbate de cutremurul recent din regiune și din Siria, care s-a soldat cu peste 50.000 de morți și care va avea un impact economic pe termen lung. Acest fapt ar putea avea consecința că Turcia ar putea fi nevoită să facă un compromis cu privire la bugetul său militar în continuă creștere, în ciuda crizei economice.

1. Indonezia

Scor Insider Monkey: 94,2

În fruntea listei celor mai puternice 15 țări islamice din lume se află cea mai populată țară islamică și singura astfel de națiune al cărei PIB depășește 1 trilion de dolari, ajungând la 1,2 trilioane de dolari în 2021. Una dintre cele mai mari economii dintre piețele emergente, baza sa este clasa de mijloc puternică. Amenințarea inflației nu a cruțat Indonezia, din cauza căreia se orientează către un consum intern mai mare pentru a impulsiona creșterea în 2023. Chiar dacă țara se mândrește cu o armată puternică, ea își propune să devină o putere maritimă dominantă, cele mai mari amenințări venind din partea intruziunilor Chinei și a acordului privind submarinele nucleare încheiat între Australia, Regatul Unit și SUA.

Cele mai bogate țări islamice se găsesc în Orientul Mijlociu

55 de țări cu populație majoritar musulmană fac parte din Organizația de Cooperare Islamică, iar în prezent există aproximativ 1,9 miliarde de musulmani în lume. Deși reprezintă o proporție considerabilă din populația globală, aceste țări nu o duc prea bine economic. Pe de o parte, sunt națiunile cu populație mică din Orientul Mijlociu, precum Oman, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar, care au depozite uriașe de petrol și un PIB mare pe cap de locuitor. Pe de altă parte, sunt țările extrem de populate precum Indonezia, care are cel mai mare număr de musulmani din lume, urmată de Pakistan.

Majoritatea națiunilor musulmane sunt situate în Africa sau în Asia și, deși posedă un mare potențial de dezvoltare, și-au văzut economiile stagnând în ultimii ani. Este motivul pentru care PIB-ul combinat al acestor 55 de țări musulmane este mai mic de 8 trilioane de dolari, reprezentând doar o fracțiune din PIB-ul SUA, cea mai mare economie din lume.

Pe de altă parte, cele mai puternice țări islamice din lume se mândresc cu armate de temut. Spre deosebire de Occident, multe dintre aceste țări au relații tensionate cu vecinii lor sau cu alte țări, de aceea acordă prioritate cheltuielilor militare, și nu creșterii nivelului de trai sau dezvoltării economice pe termen lung.

În Orientul Mijlociu se află câteva țări musulmane foarte bogate, fapt pentru care acestea dispun de resurse pentru a cumpăra arme. Arabia Saudită, bogată în petrol, este un partener important al SUA în materie de arme: în 2017, SUA și Arabia Saudită au semnat o serie de scrisori de intenție pentru ca cea din urmă să achiziționeze arme în valoare de 110 miliarde de dolari pe o perioadă de 5 ani și de 350 de miliarde de dolari pe parcursul unui deceniu. Unii dintre cei mai mari contractori din domeniul apărării din lume, printre care Lockheed Martin, Raytheon Technologies și Northrop Grumman sunt activi în Orientul Mijlociu.

Țări cu probleme economice dar care investesc în capacitatea militară

Pe de altă parte, unele țări au investit masiv în armata în ciuda faptului că nu dispun de suficientă bogăție, inclusiv Pakistanul, care a fost nevoit să cheltuiască mult din cauza amenințărilor teroriste atât din interior, cât și din exterior, inclusiv în contextul tensiunilor tot mai mari cu India în ultimul deceniu. Conflicte similare în Africa, atât interne, cât și externe, au determinat ca țările de pe continent să facă cheltuieli mari pentru armată, chiar dacă națiunile africane sunt printre cele mai sărace din lume.

În ciuda problemelor cu care se confruntă unele dintre cele mai puternice țări islamice din lume, acestea iau parte la economia mondială. Chiar dacă unele țări, cum ar fi Yemen, Siria și Iran, sunt supuse unor sancțiuni dure din partea națiunilor occidentale, totuși economia lor nu stă pe loc, cel mai mare partener comercial al Iranului fiind China, urmată de Emiratele Arabe Unite și apoi India. De fapt, China este un partener comercial important pentru majoritatea țărilor musulmane și reprezintă peste 15% din toate exporturile către Orientul Mijlociu și Africa de Nord, potrivit Băncii Mondiale, fiind urmată de SUA cu 8,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#islam #tari #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.