Catastrofă geopolitică! Exporturile de armament ale Federației Ruse s-au prăbușit

Forumul Armata-2022, care a avut loc la Moscova în perioada 15-21 august și, potrivit Ministerului Apărării, a primit delegații din 72 de țări, s-a încheiat cu un rezultat dezastruos pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse, scrie moscowtimes.ru.

În ciuda faptului că președintele Vladimir Putin a călătorit personal pentru a face publicitate la armament, promițând aliaților Rusiei „cele mai moderne modele”, volumul contractelor externe încheiate de Rosoboronexport a scăzut de 6 ori.

Corporația de stat, care face parte din holdingul Rostec și acționează ca exportator de arme monopol, a încheiat doar două contracte în valoare de 390 de milioane de dolari în urma forumului, transmite RIA Novosti cu referire la serviciul de presă al Ministerului Apărării. Cu un an mai devreme, la același forum au fost semnate 20 de contracte în valoare de 2 miliarde de euro.

Cererea de arme rusești scade și după ce întreaga lume le-a văzut în acțiune în Ucraina: războiul a dat „o lovitură uriașă” reputației furnizorilor ruși, spune președintele Centrului american Wilson și fostul ambasador Mark Green.

„Nu cred că nicio țară, care a văzut cum bombele rusești primitive aruncă în aer clădiri, va spune: da, de asta avem nevoie”, explică Greene.

În plus, producția de arme în sine s-a dovedit a fi în pragul colapsului: sancțiunile au limitat livrarea de componente pentru industria de armament a Rusiei. Este vorba de cel puțin 450 de producători, susțin experții de la Institutul Regal al Serviciilor Unite. Ei au examinat 27 de tipuri de arme confiscate în Ucraina, inclusiv drone Orlan-10 și tancuri T-90, și au ajuns la concluzia că sute de piese de la producători străini nu pot fi înlocuite.

Potrivit Institutului de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), Rusia este încă al doilea cel mai mare exportator de arme din lume, deși a pierdut 26% din cota sa în ultimii cinci ani.

Cei mai mari cumpărători de arme rusești sunt India, China, Egipt și Algeria. 73% armamentul rusesc a mers în aceste țări. În plus, mai mult de jumătate din importurile de arme din Irak și Vietnam vin în Federația Rusă.

Ținând cont de sancțiunile și pierderea de echipamente din Ucraina, exportul de arme rusești va continua să scadă, iar în următorii ani Moscova ar putea reveni pe locul trei, pierzând în fața Franței, prezice Simom Wiesman, cercetător senior la SIPRI. Potențialii cumpărători, a spus el, se tem că Rusia nu va putea să-și îndeplinească obligațiile, deoarece „bugetul său militar și întreaga economie nu sunt atât de mari”.

Informațiile americane consideră că Rosoboronexport nu-și va putea onora contractele cu țările africane din cauza războiului, unde armata a pierdut sute de tancuri, jumătate din aeronavele de luptă ale Flotei din Marea Neagră au fost distruse. „Preconizăm că vor avea o problemă reală cu aprovizionarea cu echipamente, având în vedere ritmul cu care le pierd în Ucraina”, a declarat o sursă principală de informații pentru Foreign Policy.

Încălcarea contractelor cu clienți cheie ar semnifica „dezastru geopolitic” pentru Kremlin, a spus Samuel Bendett, coleg senior la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. Prin urmare, argumentează el, Rusia va face tot posibilul pentru a nu anula exporturile către Algeria, Vietnam și India, deși armele sunt extrem de necesare pe front.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#arme #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.