Ce se va întâmpla cu apărătorii Mariupolului dacă vor capitula

13 Apr. 2022, 20:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Apr. 2022, 20:48 // Actual //  bani.md

Rusia susține că peste 1.000 de soldați ucraineni au depus armele și s-au predat în orașul-port cheie Mariupol, situat în sudul țării. Kievul neagă acest lucru și susține că trupe de pușcași marini au reușit să treacă de liniile ruse și s-au alăturat Batalionului Azov – o miliție ultranaționalistă care acum face parte din forțele armate ucrainene.

Dar dacă acești soldați ucraineni care încă mai apară Mariupolul ar fi obligați să capituleze, atunci îi vor aștepta lucruri „îngrozitoare” în mâinile rușilor, a explicat un reputat profesor de relații internaționale de la University College London, potrivit BBC.

Luptătorii Azov și pușcașii marini au reușit să apere în ultimele săptămâni mai multe zone ale orașului asediat, în ciuda resurselor din ce în ce mai puține și a unui asalt dur al forțelor ruse. Dacă pușcașii marini s-ar preda în masă, atunci o asemenea decizie nu ar fi surprinzătoare, spune Dr. Aglaya Snetkov, profesoară de politică internațională la University College din Londra.

„Proviziile lor s-au degradat, au rămas fără hrană, muniție și apă – soldații ucraineni au postat pe internet că singura lor opțiune este fie capitularea, fie moartea, dar autoritățile de la Kiev au respins această afirmație”, a spus ea.

Dar dacă miile de luptători ai Batalionului Azov vor fi forțați în mod similar să se predea, atunci aceștia se vor confrunta cu un „spectacol de groază” în mâinile soldaților ruși, a adăugat Aglaya Snetkov.

„Mulți vor fi uciși, iar alții vor fi obligați să meargă în fața camerelor de televiziune rusești pentru a povesti ce au făcut. Acesta va fi, efectiv, sfârșitul Batalionului Azov, care este o parte importantă a narațiunii ruse cu privire la motivul pentru care sunt angajați în ceea ce fac în Ucraina – pentru a lupta împotriva «naziștilor»”, a adăugat aceasta.
Obținerea controlului deplin asupra orașului-port Mariupol ar fi un câștig strategic major pentru forțele ruse. Le-ar permite acestora să redistribuie mii de trupe mai la est pentru a se concentra pe noua ofensivă planificată acolo.

Ministerul Apărării rus a afirmat în raportul său de dimineaţă că 1.026 de militari ucraineni ai Brigăzii 36 de Infanterişti Marini au depus armele şi s-au predat. Ministerul Apărării ucrainean a transmis miercuri că „nu are informaţii” despre presupusa capitulare a pușcașilor marini.
Potrivit unui oficial local ucrainean din Mariupol, rușii ar vrea să organizeze o paradă de Ziua Victoriei în orașul distrus de forțele de invazie.

31 Oct. 2026, 15:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2026, 15:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.