Le Pen vrea să scoată Franța din NATO, să se apropie de Rusia, să schimbe cooperarea cu Germania și relația cu SUA

Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă care se va confrunta cu președintele Emmanuel Macron în turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze din 24 aprilie intenționează să scoată Franța din NATO, să revizuiască relațiile Parisului cu SUA, să oprească cooperarea militară și industrială cu Germania și să se apropie de Rusia lui Vladimir Putin, după cum reiese din programul politic al acesteia, consultat de publicația franceză Les Echos.

Programul politic privind afacerile externe al lui Marine Le Pen, candidata formațiunii politice Rassemblement National (RN – Reuniunea Națională), reprezintă o adevărată schimbare în timpul războiului din Ucraina, dacă aceasta va câștiga algerile.
Potrivit jurnaliștilor francezi de la Les Echos, Marine Le Pen dorește cel mai mult să răstoarne masa jocului dacă va ajunge la Palatul Elysée după scrutinul decisiv din 24 aprilie. Candidata aflată la a treia încercare de a deveni președinte are un singur obiectiv: să recâștige măreția trecută a Franței, pe care guvernele anterioare i-au permis să se prăbușească, potrivit acesteia, și să-și reconstruiască independența.

Politica lui Le Pen referitoare la NATO lasă impresia de o reconectare cu tradiția gaulistă, arată Les Echos. Candidata de extremă dreaptă intenționează astfel să retragă Franța din comandamentele militare ale Alianței, așa cum a făcut generalul de Gaulle în 1966, prin memorandumul din 9 martie, care prevedea intenţia guvernului francez de a se retrage din structurile de comandă ale NATO și solicita Cartierului General al Alianței Nord-Atlantice ca unităţile aliate să părăsească teritoriul Franţei, iar sediul Centralei NATO din Europa ce se afla la Paris, să fie relocat într-o altă țară.

În anul 2009, președintele francez de la acea vreme, Nicolas Sarkozy, a aprobat decizia de reintegrare a Franței în structurile de comanda a NATO.

Relația Franței cu SUA, dacă Marine Le Pen ajunge președinte

Marine Le Pene crede că cu Statele Unite, „relația fundamentală nu funcționează în interesul Franței”. Pentru ea, „Statele Unite nu se comportă întotdeauna ca un aliat al Franței”. Prin urmare, oponenta politică a lui Emmanuel Macron crede că este necesar să se „revizuiească” cooperarea cu Casa Albă, în special în ceea ce privește zona cooperării în domeniul informațional.

Marine Le Pen contestă, de asemenea, interesul cuplului franco-german și dorește „să pună capăt cooperării industriale întreprinse cu Germania în domeniul armamentului, desfășurată în detrimentul suveranității tehnologice și al interesului industrial, potrivit candidatei de extremă dreaptă.

Dacă Macron pierde, Parisul se va uita spre Moscova

Marine Le Pen ar vrea să consolideze relația bilaterală cu Regatul Unit, care s-a desprins de blocul comunitar al UE. „A dori să te apropii de țara cea mai apropiată de Statele Unite și cea mai atașată de NATO este în cel mai bun caz o abordare incoerentă”, a declarat Nicolas Tenzer, președintele Centrului de Studiu și Reflecție pentru Acțiune Politică (CERAP) din Paris.

Marine Le Pen, în scenariul în care va deveni președintă a Franței, va căuta și „o alianță cu Rusia” pe anumite subiecte precum „securitatea europeană” și „lupta împotriva terorismului pe care a asigurat-o cu mai multă consecvență decât orice altă putere”, după cum se precizează programul său politic scris înainte ca Vladimir Putin să înceapă războiul din Ucraina.

Relațiile dintre RN și liderul de la Kremlin au fost întotdeauna bune. Marine Le Pen s-a întâlnit cu președintele rus în 2017, la trei ani după anexarea Crimeei și declanșarea ostilităților în Donbas, iar campania ei electorală a fost finanțată de o bancă rusă. Există o oarecare incongruență în a-l vedea pe Vladimir Putin persistând în a dori să „denazifice” Ucraina în timp ce finanțează mișcările de extremă dreaptă în Europa, notează jurnaliștii de la Les Echos.

Marine Le Pen vrea „o apropiere strategică” între NATO și Rusia după încheierea războiului din Ucraina

Marine Le Pen a pledat miercuri pentru o „apropiere strategică între NATO şi Rusia”, „de îndată ce războiul ruso-ucrainean va fi fost încheiat şi va fi fost reglat printr-un tratat de pace”.

„Este interesul Franţei şi al Europei, dar de asemenea, cred, al Statelor Unite, care nu au niciun interes să vadă apărând o uniune strânsă sino-rusă”, a afirmat Le Pen într-o conferinţă de presă la Paris pe tema diplomaţiei.

Candidata extremei drepte a mai afirmat că nu doreşte nici „supunerea faţă de Moscova”, așa cum a scris presa, nici „alinierea în spatele administraţiei Biden”, mai ales în regiunea Asiei şi Oceaniei.

„O repet, fără ambiguitate, (odată) aleasă preşedinte, voi părăsi comandamentul integrat (al NATO), dar nu voi renunţa la aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul înainte de 2009”, a adăugat pretendenta scaunului prezidențial de la Elysee.

Marine Le Pen propune în proiectul său prezidenţial o „alianţă” cu Rusia pentru a o include „într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO”, considerată de către lidera extremei drepte franceze drept o „organizaţie belicoasă”.

La 4 aprilie, Marine Le Pen a vorbit despre „crime de război” în Ucraina după descoperirea cadavrelor a sute de civili în regiunea Kiev, mai ales la Bucha.
Candidata prezidenţială rămâne ostilă sancţiunilor economice împotriva Moscovei, în numele protejării puterii de cumpărare a francezilor.

La sfârşitul lui martie, ea a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin „criminal de război”, pentru că „nu se negociază pacea insultând una din cele două părţi”, a declarat aceasta.

#NATO #Paris #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.