Cea mai mare bancă din lume, JPMorgan Chase, pune la dispoziția angajaților săi un asistent AI de la ChatGPT

10 Aug. 2024, 10:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
10 Aug. 2024, 10:56 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

JPMorgan Chase a implementat în ultimele săptămâni un asistent generativ de inteligență artificială pentru zeci de mii de angajați ai săi, aceasta fiind faza inițială a unui plan mai amplu de introducere a tehnologiei în întregul gigant financiar.

Programul, denumit LLM Suite, este deja disponibil pentru mai mult de 60 000 de angajați, ajutându-i cu sarcini precum scrierea de e-mailuri și rapoarte. Se așteaptă ca software-ul să devină în cele din urmă la fel de omniprezent în cadrul băncii ca și programul de videoconferință Zoom, au declarat pentru CNBC persoane care cunosc planurile.

Mai degrabă decât să-și dezvolte propriile modele de inteligență artificială, JPMorgan a conceput LLM Suite pentru a fi un portal care permite utilizatorilor să acceseze modele lingvistice externe de mari dimensiuni – programele complexe care stau la baza instrumentelor generative de inteligență artificială – și l-a lansat cu LLM al producătorului ChatGPT OpenAI, au declarat persoanele respective.

“În cele din urmă, ne-ar plăcea să putem trece destul de ușor de la un model la altul, în funcție de cazurile de utilizare”, a declarat într-un interviu Teresa Heitsenrether, directorul de date și analiză al JPMorgan. “Planul este să nu fim dependenți de niciun furnizor de modele”.

Măsura luată de JPMorgan, cea mai mare bancă americană după active, arată cât de repede a pătruns IA generativă în corporațiile americane de la apariția ChatGPT la sfârșitul anului 2022. Banca rivală Morgan Stanley a lansat deja o pereche de instrumente bazate pe OpenAI pentru consilierii săi financiari. Iar gigantul tehnologiei de consum Apple a declarat în iunie că integrează modele OpenAI în sistemul de operare a sute de milioane de dispozitive de consum, extinzându-i în mod considerabil aria de acoperire.

Tehnologia – salutată de unii drept “revoluția cognitivă”, în cadrul căreia sarcinile efectuate anterior de lucrătorii din domeniul cunoașterii vor fi automatizate – ar putea fi la fel de importantă ca apariția electricității, a tiparniței și a internetului, a declarat în aprilie Jamie Dimon, CEO al JPMorgan.

Este probabil că “va crește practic fiecare loc de muncă” în cadrul băncii, a spus Dimon. JPMorgan avea aproximativ 313.000 de angajați în luna iunie.

Banca oferă angajaților ceea ce este în esență ChatGPT de la OpenAI într-un ambalaj aprobat de JPMorgan la mai mult de un an după ce a restricționat utilizarea ChatGPT de către angajați. Acest lucru este motivat de faptul că JPMorgan nu a dorit să își expună datele furnizorilor externi, a declarat Heitsenrether.

“Deoarece datele noastre sunt un diferențiator cheie, nu vrem ca acestea să fie utilizate pentru a antrena modelul”, a spus ea. “L-am implementat în așa fel încât să putem valorifica modelul, păstrând în același timp protecția datelor noastre.”

Banca a introdus LLM Suite pe scară largă în cadrul companiei, cu grupuri care îl utilizează în divizia de consum a JPMorgan, în banca de investiții și în activitatea de gestionare a activelor și a patrimoniului, au declarat oamenii.

Aceasta poate ajuta angajații la redactare, rezumarea documentelor lungi, rezolvarea problemelor folosind Excel și generarea de idei.

Dar punerea sa pe birourile angajaților este doar primul pas, potrivit lui Heitsenrether, care a fost promovat în 2023 pentru a conduce adoptarea de către bancă a acestei tehnologii de ultimă oră.

“Trebuie să îi înveți pe oameni cum să facă inginerie promptă care este relevantă pentru domeniul lor pentru a le arăta ce poate face de fapt”, a spus Heitsenrether. “Cu cât oamenii se adâncesc mai mult în ea și descoperă la ce este bună și la ce nu este, cu atât începem să vedem ideile înflorind cu adevărat.”Inginerii băncii pot utiliza, de asemenea, LLM Suite pentru a încorpora funcții din modele AI externe direct în programele lor, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.