Destinaţia turistică superbă, unde plaja este la o distanţă de mai puţin de o oră de pârtia de schi

Plaje întinse cu nisip fin sau stânci impunătoare, care pe alocuri adăpostesc peşteri ce aşteaptă să fie descoperite, ori istoria locului, care secole a fost cucerit de diferite civilizaţii, fiecare lăsând ceva în urmă, Ciprul are câte un pic pentru fiecare. Ciprul reuşeşte să atragă mai mulţi turişti străini decât destinaţiile româneşti. Cum reuşeşte insula să fie o destinaţie pentru fiecare tip de turist?

Poţi să schiezi, iar la 50 de minute distanţă să faci plajă şi baie în mare” – este vorba pe care o spun mulţi ciprioţi cu un soi de mândrie când sunt întrebaţi despre propria lor ţară. În realitate, nu este doar o vorbă, ci chiar o realitate. Diversitatea de relief din Cipru le permite turiştilor autohtoni sau străini să schieze în Munţii Trodos şi la o distanţă de 50 de minute de mers cu maşina pot face o baie în Marea Mediterană. Staţiunile de schi sunt însă cunoscute în rândul localnicilor, străinii aleg Ciprul pentru plajă şi mare, dar insula oferă mai mult de atât.

Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul adună în acelaşi loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist. Ciprul a atras anul trecut 3,9 milioane de turişti, un număr semnificativ având în vedere că populaţia insulei este de doar 1,2 milioane de persoane. Cu o strategie de promovare clară, Cipru reuşeşte să atragă turişti de trei ori peste populaţia ţării. Dintre aceştia, 80.000 de turişti au fost români. Ce îi atrage cel mai mult pe turişti în insulă? Ca insulă, Ciprul este mărginit de coastă, astfel că oriunde te-ai afla pe insulă, şansele de a găsi o plajă în apropiere sunt destul de mari.

Chiar dacă plajele sunt aproape la fiecare pas în Cipru, acestea se diferenţiază de la regiune la regiune. De la culoarea şi claritatea apei, nuanţa nisipului sau a stâncilor, facilităţi şi peisaj, fiecare plajă din Cipru are ceva al său. Coasta Ciprului se joacă cu forme, culori şi reliefuri. De la plaje întinse cu nisip fin, la stânci impunătoare de care apa se sparge ca şi când ar vrea mereu să învingă, însă sfârşeşte mereu învolburată. Peisajul este completat, pe alocuri, în multe dintre regiunile de la mare ale Ciprului, cu grote şi peşteri ascunse printre stâncile costiere, ferite parcă de privirea turiştilor aflaţi pe ţărm, mai mult descoperite de către cei care se aventurează pe mare, în plimbări cu barca. Pentru aceştia, fiecare peşteră e o nouă descoperire, care îi atrage spre a o pătrunde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cel puţin patru persoane au murit şi mii de case au fost avariate de inundaţii sâmbătă, în zona Moldovei din România, au anunţat autorităţile de la București. Nivelurile crescute ale râurilor au pus autorităţile în alertă în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est după zile de ploi torenţiale, scrie Reuters.

În zilele următoare sunt prognozate precipitaţii abundente în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, sudul Germaniei şi părţi din Austria.

Locuitorii unor oraşe de la graniţa ceho-poloneză au fost evacuaţi, deoarece râurile au depăşit nivelul de alertă, în timp ce capitala cehă, Praga, care a suferit inundaţii catastrofale în 2002, a instituit măsuri preventive împotriva inundaţiilor.

În Cehia, zonele nordice şi nord-estice au fost cele mai afectate de ploaie, în unele locuri înregistrându-se până la 25 cm de ploaie începând de joi, a declarat institutul meteorologic.

Meteorologii au avertizat că, până duminică, în unele zone ar putea cădea mai mult de o treime din precipitaţiile medii anuale, iar vântul puternic a sporit ameninţarea.

Ministrul mediului, Petr Hladik, a declarat sâmbătă că populaţia din zonele cele mai afectate ar trebui să se pregătească să îşi părăsească locuinţele.

În Praga, un oraş cu peste 1,3 milioane de locuitori care se află pe malurile râului Vltava, traversat de pitorescul Pod Charles din secolul al XIV-lea, au fost instalate bariere împotriva inundaţiilor.

Oraşul a investit masiv în măsuri preventive după inundaţiile din 2002, care au măturat sistemul de metrou şi au forţat zeci de mii de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Grădina Zoologică din Praga, situată de-a lungul râului Vltava, a fost închisă pentru vizitatori, iar Căile Ferate Cehe au declarat că serviciile pe zeci de rute au fost întrerupte. În al doilea oraş ca mărime al ţării, Brno, un spital a evacuat pacienţii ca măsură de precauţie.

În Glucholazy, un oraş istoric din sud-vestul Poloniei, aproape de graniţa cu Cehia, pompierii au stivuit sute de saci de nisip de-a lungul unui râu umflat, iar unii locuitori au fost evacuaţi.

Ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak, a declarat că previziunile meteorologice sunt nefavorabile, în următoarele 24 de ore urmând să cadă precipitaţii foarte abundente în jurul zonei de frontieră cehă, care vor alimenta râurile din Polonia.

Oficialii din Slovacia au avertizat cu privire la pericolul de inundaţii în capitala Bratislava, din cauza fluviului Dunărea umflat.

Ungaria se aşteaptă ca Dunărea să se apropie de niveluri record în următoarele zile, iar oficialii vor închide luni cheiurile inferioare din capitala Budapesta.

„Se aşteaptă ca valul de inundaţii să atingă un vârf de aproximativ 8 metri în a doua jumătate a săptămânii viitoare”, a declarat vineri primarul oraşului.

În Austria, serviciile de urgenţă colaborau cu guvernatorii districtelor şi cu municipalităţile pentru a pregăti evacuările. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că toate statele federale au fost afectate şi că situaţia se deteriorează în special în nord-estul statului Austria Inferioară.

„Următoarele zile vor fi în continuare extrem de dificile şi provocatoare pentru populaţia afectată şi pentru serviciile de urgenţă”, a declarat Nehammer pe X.