Ceban dă cu bisturiul în reforma Nemerenco și promite schimbări radicale

31 Oct. 2025, 16:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2025, 16:10 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul desemnat al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în plenul Parlamentului că medicina de familie trebuie reformată, subliniind că aceasta reprezintă „cartea de vizită a sistemului de sănătate” din Republica Moldova.

„Toți noi începem în sistemul de sănătate de la medicul de familie. Avem un sistem bine pus la punct și unul dintre cele mai bune modele de asigurare medicală din lume, dar timpul a trecut și este nevoie de schimbări”, a afirmat Emil Ceban.

El a menționat că noua conducere a Ministerului Sănătății va iniția consultări încă din primele zile de mandat, reunind comunitatea medicală și autoritățile locale pentru a identifica soluții de îmbunătățire a activității medicilor de familie.

„Vom aduna toate centrele medicilor de familie și vom discuta cu autoritățile locale. În ultimii ani, s-au impus prea multe sarcini pe umerii lor, iar acest lucru le-a îngreunat activitatea, deturnându-i de la lucrurile esențiale”, a explicat ministrul desemnat.

Ceban a anunțat că intenționează să creeze o funcție dedicată în cadrul Ministerului – un secretar de stat responsabil exclusiv de medicina de familie, care să coordoneze reformele din acest sector.

„Vom lucra serios și cu Comisia Parlamentară pentru a asigura o reformă coerentă, fără lacune. Este timpul ca medicina de familie să redevină un pilon de încredere al sistemului nostru sanitar”, a conchis Emil Ceban.

Fosta Ministră a Sănătăți, Ala Nemerenco a anunțat de nenumărate ori că sectorul medical a fost reformat de la venirea sa în funcție. Printre acestea fiind renovarea și dotarea spitalelor cu echipamente de ultimă generație, alinierea sistemului medical la cerințele de aderare la UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!