Eugen Osmochescu: Dacă implementăm tot ce ne-am propus în 100 de zile, putem obține o creștere economică de 1

Ministrul desemnat al Economiei, Eugen Osmochescu, susține că Republica Moldova ar putea înregistra o creștere economică de până la 2% în următoarele luni, dacă planul de acțiuni al noului Guvern va fi implementat integral și cu rigoare.

„Avem un plan de acțiuni bine determinat, care va fi aplicat cu maximă responsabilitate, pentru că avem o datorie față de cetățeni. Dacă vom reuși să implementăm tot ce ne-am propus în primele 100 de zile, putem atinge o creștere de 1–2%”, a declarat Osmochescu în cadrul audierilor din Parlament.

Potrivit ministrului desemnat, obiectivul central al noului Guvern rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar toate reformele și investițiile vor fi orientate în această direcție.

„Accentul nostru este pe creșterea productivității, susținerea antreprenorilor mici și mijlocii, atragerea investițiilor și reducerea poverii administrative. Scopul este să stimulăm producția și nu doar consumul”, a subliniat el.

Osmochescu a menționat că în prezent economia Moldovei înregistrează deja o creștere de circa 1% față de anul trecut, însă acest ritm nu este suficient. „Mergem mai departe, pentru că potențialul este mult mai mare. Avem parteneri de dezvoltare și experți care confirmă că, prin măsuri rapide și coerente, putem atinge o creștere vizibilă într-un termen scurt”, a adăugat ministrul desemnat.

El a amintit și progresele realizate în ultimii ani în reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri și în facilitarea accesului la resurse financiare, precizând că noile politici economice vor sprijini reinvestirea profitului și extinderea lanțurilor valorice autohtone pentru a favoriza exporturile.

„Provocările sunt peste tot, dar nu trebuie să ne temem de ele. Mergem înainte cu rigoare, cu responsabilitate și cu încrederea că Republica Moldova poate deveni un stat european modern, bazat pe economie competitivă și echilibru social”, a conchis Eugen Osmochescu.

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat în trimestrul II 2025 o majorare de 1,1% (în termeni reali) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la nivelul semestrului I 2025, economia s-a menținut la același nivel cu perioada similară din 2024, ceea ce indică o evoluție modestă pe ansamblul primelor șase luni ale anului.

Instituțiile financiare internaționale au estimat o creștere economică de 1,5% pentru anul 2025, după ce în 2024 PIB-ul Moldovei a avut un avans de doar 0,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#osmochescu #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valurile de căldură extreme care au lovit Europa schimbă prioritățile investițiilor în infrastructură. Dacă în ultimii ani accentul a fost pus pe energia verde și decarbonizare, acum tot mai multă atenție este acordată adaptării infrastructurii la schimbările climatice, iar companiile care produc asfalt rezistent la temperaturi ridicate, materiale de construcții și sisteme feroviare ar putea deveni noii câștigători.

În timpul celui mai recent episod de caniculă, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius în mai multe regiuni din Europa Occidentală. Consecințele au fost imediate: drumurile s-au deformat, șinele de cale ferată s-au curbat, semafoarele au cedat, iar traficul rutier și feroviar a fost restricționat.

Potrivit Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), temperaturile extreme accelerează uzura carosabilului, provoacă deformarea șinelor și sporesc solicitările termice asupra infrastructurii, ceea ce duce la întreruperi tot mai frecvente ale sistemelor de transport.

În acest context, Agenția Europeană de Mediu a declarat protejarea infrastructurii împotriva caniculei drept una dintre prioritățile adaptării Europei la schimbările climatice. Materialele asfaltice tradiționale se înmoaie la temperaturi ridicate și favorizează apariția șleaurilor și fisurilor, motiv pentru care sunt necesare bitumuri modificate cu polimeri, deja utilizate pe autostrăzi, piste de aeroport și circuite auto din regiunile cu climă foarte caldă.

Companii precum TotalEnergies și Shell își extind deja portofoliul de materiale bituminoase rezistente la temperaturi extreme, deschizând noi oportunități de investiții, în special în nordul Europei.

Nici transportul feroviar nu este ocolit de efectele încălzirii globale. Șinele din oțel se dilată la temperaturi ridicate, ceea ce poate provoca deformări, limitări de viteză și întârzieri. UNECE avertizează că, fără investiții în modernizarea infrastructurii, astfel de incidente vor deveni tot mai frecvente.

Printre companiile care ar putea beneficia de acest val investițional se numără producătorul german Vossloh, specializat în sisteme de prindere a șinelor și traverse din beton rezistente la dilatarea termică, Pandrol, furnizor de sisteme de fixare utilizate pe căile ferate din întreaga lume, precum și grupul austriac voestalpine, care produce componente moderne pentru infrastructura feroviară.

Analiștii atrag atenția că nu doar asfaltul și căile ferate vor necesita investiții. Temperaturile ridicate accelerează degradarea podurilor, tunelurilor și altor construcții, ceea ce creează cerere pentru betoane speciale, aditivi, armături și materiale de etanșare produse de companii precum Heidelberg Materials, Holcim și Sika.

În paralel, rețelele electrice vor avea nevoie de modernizare, deoarece transportul feroviar și sistemele urbane depind tot mai mult de alimentarea cu energie electrică. Astfel, va crește cererea pentru cabluri performante și sisteme moderne de transport al energiei, de care ar putea beneficia furnizori precum Prysmian, Nexans și NKT.

Specialiștii consideră că piața adaptării la schimbările climatice este încă subestimată comparativ cu investițiile în decarbonizare. Totuși, aceștia avertizează că tranziția energetică își pierde din eficiență dacă drumurile, căile ferate și rețelele electrice nu pot funcționa în condiții de caniculă extremă, ceea ce ar putea transforma infrastructura rezistentă la temperaturi ridicate într-un nou superciclu investițional al Europei.