Cehia, Polonia şi Turcia mobilizează bani, companii şi diplomaţia pentru reconstruirea economiei Ucrainei

Ce distrug bombardamentele ruseşti ziua, ucrainenii repară şi reclădesc noaptea, însă pagubele produse de război sunt mult prea mari pentru ca efortul de reconstrucţie să poată fi suportat de o singură naţiune.

De aceea, pe lângă angajamentele organizaţiilor mari precum Comisia Europeană, mai multe ţări europene, inclusiv din Europa de Est, au alocat deja fonduri sau îşi fac planuri pentru repunerea pe picioare a economiei şi societăţii ucrainene. În regiune, Cehia, Polonia şi Turcia par cele mai hotărâte.

Guvernul ceh a aprobat zilele trecute un program pentru participarea Cehiei la reconstrucţia Ucrainei după război, scrie Radio Praga. Planul prevede alocarea a jumătate de milliard de coroane (20,3 milioane euro) anual pentru finanţarea efortului de reconstrucţie şi ajutoare umanitare imediate între 2023 şi 2025.

Cehia ajută în prezent Ucraina prin programul de ajutor umanitar MEDEVAC, care va fi folosit în continuare. Din planul de refacere a economiei, Cehia va cheltui 85 de milioane de coroane (3,5 milioane euro) pe an pentru implicarea companiilor cehe în reconstrucţia ţării.

Businessul polonez este de mult timp prezent în Ucraina, iar războiul i-a distrus o piaţă pe care conta pentru expansiune regională. De aceea, refacerea ei este importantă pentru companiile poloneze. Guvernul de la Varşovia a pregătit deja planuri pentru reconstrucţia Ucrainei, iar banca Pekao estimează că acestea vor aduce economiei poloneze aproape 40 de miliarde de euro, echivalentul a 4% din PIB, scrie The Warsaw Voice.

Pentru reconstrucţia Ucrainei şi-au arătat interesul, până acum, peste 400 de companii poloneze, a anunţat Agenţia Poloneză de Investiţii şi Comerţ (PAIH). În august, agenţia a organizat consultări cu antreprenorii în privinţa strategiei de reconstrucţie, iar la discuţii au participat aproape 800 de companii.

#reconstructie #economie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.