Cei mai bogați cinci oameni din lume. Averea lor depășește cu mult PIB-ul Moldovei

Companie de lux

Pe locul al doilea în clasament se află Bernard Arnault, proprietarul celui mai mare conglomerat din industria luxului. Miliardarul francez are o avere de 157 de miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 21 de miliarde de dolari.

Este acționar majoritar la două branduri renumite: Moet Hennessy și Louis Vuitton. A donat 200 de milioane de dolari pentru reconstrucția catedralei Notre Dames, distrusă de un incendiu devastator, în 2019.

Afaceri de miliarde

Pe locul trei în top a urcat cel mai bogat om din India, Gautam Adani. Acesta controlează afacerile portuare din India, iar averea sa a crescut în 2022 cu peste 53 miliarde de dolari. Potrivit sursei citate el are acum o avere de 129 miliarde de dolari.

Jeff Bezos fondatorul Amazon, cea mai mare companie de vânzări online din lume a ajuns pe locul al patrulea, cu o avere de 116 miliarde de dolari. El a pierdut în 2022, 86 de miliarde de dolari. El a declarat recent că vrea să-și doneze mare parte din avere.

Pe locul cinci se află Bill Gates, co fondator al companiei Microsoft, cu o avere de 113 miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 24 de miliarde de dolari. A fost în urmă cu cinci ani cel mai bogat om al planetei. El este implicat și în multe proiecte de caritate, potrivit Bloomberg.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.