Cei mai bogați cinci oameni din lume. Averea lor depășește cu mult PIB-ul Moldovei

Companie de lux

Pe locul al doilea în clasament se află Bernard Arnault, proprietarul celui mai mare conglomerat din industria luxului. Miliardarul francez are o avere de 157 de miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 21 de miliarde de dolari.

Este acționar majoritar la două branduri renumite: Moet Hennessy și Louis Vuitton. A donat 200 de milioane de dolari pentru reconstrucția catedralei Notre Dames, distrusă de un incendiu devastator, în 2019.

Afaceri de miliarde

Pe locul trei în top a urcat cel mai bogat om din India, Gautam Adani. Acesta controlează afacerile portuare din India, iar averea sa a crescut în 2022 cu peste 53 miliarde de dolari. Potrivit sursei citate el are acum o avere de 129 miliarde de dolari.

Jeff Bezos fondatorul Amazon, cea mai mare companie de vânzări online din lume a ajuns pe locul al patrulea, cu o avere de 116 miliarde de dolari. El a pierdut în 2022, 86 de miliarde de dolari. El a declarat recent că vrea să-și doneze mare parte din avere.

Pe locul cinci se află Bill Gates, co fondator al companiei Microsoft, cu o avere de 113 miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 24 de miliarde de dolari. A fost în urmă cu cinci ani cel mai bogat om al planetei. El este implicat și în multe proiecte de caritate, potrivit Bloomberg.

Republica Moldova nu a fost inclusă în noul regim de suprataxe comerciale introdus de Statele Unite în baza Secțiunii 301 a legislației comerciale americane, după expirarea tarifului temporar general de 10% aplicat importurilor timp de 150 de zile, potrivit Oficiului Reprezentantului Comercial al Statelor Unite.

Casa Albă a introdus, începând cu 24 februarie 2026, o suprataxă generală de 10% pentru anumite importuri, măsură instituită pentru o perioadă de 150 de zile. Proclamația prezidențială stabilea că aceasta urma să rămână în vigoare până la 24 iulie 2026, dacă nu intervenea o prelungire prin lege.

În paralel, Oficiul Reprezentantului Comercial al SUA, USTR, a lansat investigații în baza Secțiunii 301 împotriva a 60 de economii, vizând lipsa unor interdicții eficiente asupra importurilor de bunuri produse prin muncă forțată.

La 23 iulie, USTR a anunțat măsurile finale: tarife suplimentare de 10% sau 12,5%, în funcție de economia vizată și de categoria de produse. Autoritatea americană precizează că tariful de 10% este aplicat unor parteneri care au adoptat sau s-au angajat să adopte interdicții privind importurile de bunuri produse prin muncă forțată, în timp ce pentru alte economii rata este de 12,5%.

Republica Moldova nu figurează între cele 60 de economii vizate de investigație și, implicit, nu este supusă acestei suprataxe comerciale suplimentare.

Acest lucru nu înseamnă însă că toate produsele moldovenești intră în Statele Unite cu taxă vamală zero. În funcție de categoria de produs, continuă să se aplice taxele vamale americane obișnuite prevăzute în nomenclatorul tarifar al SUA. Avantajul Republicii Moldova constă în faptul că peste aceste taxe nu se adaugă noua suprataxă impusă în baza Secțiunii 301.

În același timp, Washingtonul desfășoară un alt set de investigații comerciale privind supracapacitatea structurală de producție. Potrivit USTR, acestea vizează 16 economii: China, Uniunea Europeană, Singapore, Elveția, Norvegia, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, Thailanda, Coreea de Sud, Vietnam, Taiwan, Bangladesh, Mexic, Japonia și India. Nici în această listă Republica Moldova nu este inclusă.

Poziția favorabilă a Chișinăului vine în contextul în care Republica Moldova a făcut la rândul său un pas important în relația comercială cu Statele Unite. Potrivit KPMG SUA, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea nr. 69, prin care, începând cu 1 iulie 2026, au fost eliminate taxele vamale pentru majoritatea bunurilor originare din Statele Unite.

Facilitatea se aplică cu prezentarea certificatului de origine și nu vizează anumite categorii agricole sensibile, printre care unele tipuri de carne, produse lactate și zahăr.

Astfel, Republica Moldova a eliminat taxele pentru cea mai mare parte a importurilor americane, în timp ce Statele Unite nu au inclus Moldova în noul regim de suprataxe comerciale aplicat zecilor de parteneri investigați.

Totuși, din documentele publice americane consultate nu rezultă că excluderea Republicii Moldova din regimul Section 301 ar fi fost acordată explicit în schimbul eliminării tarifelor pentru produsele americane. Sursele oficiale ale SUA confirmă separat cele două evoluții, dar nu stabilesc public o legătură cauzală directă între ele.