Cei mai bogați cinci oameni din lume. Averea lor depășește cu mult PIB-ul Moldovei

Companie de lux

Pe locul al doilea în clasament se află Bernard Arnault, proprietarul celui mai mare conglomerat din industria luxului. Miliardarul francez are o avere de 157 de miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 21 de miliarde de dolari.

Este acționar majoritar la două branduri renumite: Moet Hennessy și Louis Vuitton. A donat 200 de milioane de dolari pentru reconstrucția catedralei Notre Dames, distrusă de un incendiu devastator, în 2019.

Afaceri de miliarde

Pe locul trei în top a urcat cel mai bogat om din India, Gautam Adani. Acesta controlează afacerile portuare din India, iar averea sa a crescut în 2022 cu peste 53 miliarde de dolari. Potrivit sursei citate el are acum o avere de 129 miliarde de dolari.

Jeff Bezos fondatorul Amazon, cea mai mare companie de vânzări online din lume a ajuns pe locul al patrulea, cu o avere de 116 miliarde de dolari. El a pierdut în 2022, 86 de miliarde de dolari. El a declarat recent că vrea să-și doneze mare parte din avere.

Pe locul cinci se află Bill Gates, co fondator al companiei Microsoft, cu o avere de 113 miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 24 de miliarde de dolari. A fost în urmă cu cinci ani cel mai bogat om al planetei. El este implicat și în multe proiecte de caritate, potrivit Bloomberg.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget