Cei mai bogați cinci oameni din lume. Averea lor depășește cu mult PIB-ul Moldovei

Companie de lux

Pe locul al doilea în clasament se află Bernard Arnault, proprietarul celui mai mare conglomerat din industria luxului. Miliardarul francez are o avere de 157 de miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 21 de miliarde de dolari.

Este acționar majoritar la două branduri renumite: Moet Hennessy și Louis Vuitton. A donat 200 de milioane de dolari pentru reconstrucția catedralei Notre Dames, distrusă de un incendiu devastator, în 2019.

Afaceri de miliarde

Pe locul trei în top a urcat cel mai bogat om din India, Gautam Adani. Acesta controlează afacerile portuare din India, iar averea sa a crescut în 2022 cu peste 53 miliarde de dolari. Potrivit sursei citate el are acum o avere de 129 miliarde de dolari.

Jeff Bezos fondatorul Amazon, cea mai mare companie de vânzări online din lume a ajuns pe locul al patrulea, cu o avere de 116 miliarde de dolari. El a pierdut în 2022, 86 de miliarde de dolari. El a declarat recent că vrea să-și doneze mare parte din avere.

Pe locul cinci se află Bill Gates, co fondator al companiei Microsoft, cu o avere de 113 miliarde de dolari. Și el a pierdut anul acesta 24 de miliarde de dolari. A fost în urmă cu cinci ani cel mai bogat om al planetei. El este implicat și în multe proiecte de caritate, potrivit Bloomberg.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue