Cele 8 proiecte internaționale derulate de USM și noile parteneriate cu universitățile de peste hotare

Universitatea de Stat din Moldova a dat start perioadei de admitere 2021. Prima etapă, cea de depunere a dosarelor, se va desfășura în perioada 19-30 iulie 2021. În cadrul unui interviu, rectorul Universității de Stat, Igor Șarov, vorbește despre parteneriatele și proiectele externe ale USM, un factor cheie în alegerea instituției de învățământ.

Detalii despre admitere USM: admitere.usm.md

„Unele dintre cele mai importante părți pe care întotdeauna le-am avut alături sunt conaționalii noștri, cei care activează în universitățile românești sau în instituțiile cu tangență în ce privește activitatea academică și universitară. Universitatea din București a fost prima instituție cu care am decis să ne resetăm și relansăm activitățile. Un suport important avem de la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), noi fiind interesați și de elaborarea proiectelor de dezvoltare universitară și credem că DRRM, cu deschiderea sa pentru cetățenii RM ne va ajuta să reușim în acest sens.”, declară Igor Șarov.

8 proiecte internaționale

Actualmente la USM derulează 8 proiecte internaționale – 4 proiecte Erasmus+ Consolidarea Capacităților în Învățământul Superior, 2 – cu un buget de peste 900 de mii de euro fiecare, fiind coordonate de USM, 3 proiecte Erasmus+ Acțiunea Jean Monnet și un proiect Horizon 2020, Acțiunile Marie Skłodowska-Curie.

Consorțiile universitare care implementează aceste proiecte internaționale dispun de o vastă experiență în domeniul educației și cercetării și de un considerabil potențial uman.

De subliniat, că Rețeaua de parteneri ai USM în programul de mobilitate Erasmus+ înglobează 66 de instituții de învățământ superior din UE, inclusiv universități din: Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Italia, Spania, Polonia, România ș.a. În cadrul acestui program, studenții de la toate ciclurile de studii, cadrele didactice, cercetătorii și personalul administrativ al USM beneficiază de burse de mobilitate academică pe care le realizează la universitățile partenere din EU. La fel, studenții și cadrele academice din instituțiile din UE sosesc la USM pentru a-și efectua mobilitățile în cadrul instituției noastre.

Deși, în contextul pandemiei COVID-19, multe universități partenere din UE au amânat realizarea mobilităților academice, totuși în anul universitar curent a fost realizate 39 de mobilități academice studențești și ale cadrelor academice ale USM și încă 31 sunt în pregătire.

Acorduri cu alte universități

Pe parcursul a 100 de zile, de când a fost instituit în funcție Igor Șarov, au fost încheiate 7 acorduri internaționale de parteneriat cu Universitatea Charles din Praga, Agenția Națională Poloneză pentru Schimb Academic, Moldova-Institut Leipzig, Universitatea Economică Națională Odessa, Asociația Pro-INFO (Râmnicu Sărat, România), A.O. Asociația Generală a Învățătorilor din România, Agenția de Cooperare Transnațională Euroregiunea „Dunărea de Jos”.

Tot acum au fost instituite 5 parteneriate naționale cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat Bogdan „Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CIDE) pe lângă CEC, Camera de Comerț și Industrie a RM și cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului Municipal Chișinău.

USM- catalizator

USM este acum pe rol de catalizator al numeroase parteneriate dintre mediul academic, administrativ, economic și social, din țară și de peste hotare, căci investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei de asigurare a nivelului înalt de creștere economică durabilă, bazată pe cunoaștere și de ocupare a forței de muncă, ceea ce reprezintă esența strategiei elaborate de UE, promovând în același timp împlinirea pe plan personal, coeziunea socială și cetățenia activă, declară Igor Șarov. Iar USM, alături de celelalte instituții superioare din țară, are misiunea de a asigura resurse umane performante necesare unei economii bazate pe cunoaștere, spre care tindem și, pe de altă parte, o modalitate de a diminua riscul excluziunii sociale, adică a excluderii economice, sociale sau politice din comunitate, dar și promovarea valorilor democratice, a cetățeniei active și a dialogului intercultural. Prin urmare, parteneriatele sunt vitale pentru orice universitate la etapa actuală.

#admitere USM #USM #rector USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.