Cele 8 proiecte internaționale derulate de USM și noile parteneriate cu universitățile de peste hotare

20 Iul. 2021, 13:52
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 13:52 // Actual //  MD Bani

Universitatea de Stat din Moldova a dat start perioadei de admitere 2021. Prima etapă, cea de depunere a dosarelor, se va desfășura în perioada 19-30 iulie 2021. În cadrul unui interviu, rectorul Universității de Stat, Igor Șarov, vorbește despre parteneriatele și proiectele externe ale USM, un factor cheie în alegerea instituției de învățământ.

Detalii despre admitere USM: admitere.usm.md

„Unele dintre cele mai importante părți pe care întotdeauna le-am avut alături sunt conaționalii noștri, cei care activează în universitățile românești sau în instituțiile cu tangență în ce privește activitatea academică și universitară. Universitatea din București a fost prima instituție cu care am decis să ne resetăm și relansăm activitățile. Un suport important avem de la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), noi fiind interesați și de elaborarea proiectelor de dezvoltare universitară și credem că DRRM, cu deschiderea sa pentru cetățenii RM ne va ajuta să reușim în acest sens.”, declară Igor Șarov.

8 proiecte internaționale

Actualmente la USM derulează 8 proiecte internaționale – 4 proiecte Erasmus+ Consolidarea Capacităților în Învățământul Superior, 2 – cu un buget de peste 900 de mii de euro fiecare, fiind coordonate de USM, 3 proiecte Erasmus+ Acțiunea Jean Monnet și un proiect Horizon 2020, Acțiunile Marie Skłodowska-Curie.

Consorțiile universitare care implementează aceste proiecte internaționale dispun de o vastă experiență în domeniul educației și cercetării și de un considerabil potențial uman.

De subliniat, că Rețeaua de parteneri ai USM în programul de mobilitate Erasmus+ înglobează 66 de instituții de învățământ superior din UE, inclusiv universități din: Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Italia, Spania, Polonia, România ș.a. În cadrul acestui program, studenții de la toate ciclurile de studii, cadrele didactice, cercetătorii și personalul administrativ al USM beneficiază de burse de mobilitate academică pe care le realizează la universitățile partenere din EU. La fel, studenții și cadrele academice din instituțiile din UE sosesc la USM pentru a-și efectua mobilitățile în cadrul instituției noastre.

Deși, în contextul pandemiei COVID-19, multe universități partenere din UE au amânat realizarea mobilităților academice, totuși în anul universitar curent a fost realizate 39 de mobilități academice studențești și ale cadrelor academice ale USM și încă 31 sunt în pregătire.

Acorduri cu alte  universități

Pe parcursul a 100 de zile, de când a fost instituit în funcție Igor Șarov, au fost încheiate 7 acorduri internaționale de parteneriat cu Universitatea Charles din Praga, Agenția Națională Poloneză pentru Schimb Academic, Moldova-Institut Leipzig, Universitatea Economică Națională Odessa, Asociația Pro-INFO (Râmnicu Sărat, România), A.O. Asociația Generală a Învățătorilor din România, Agenția de Cooperare Transnațională Euroregiunea „Dunărea de Jos”.

Tot acum au fost instituite 5 parteneriate naționale cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat Bogdan „Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CIDE) pe lângă CEC, Camera de Comerț și Industrie a RM și cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului Municipal Chișinău.

USM- catalizator

USM este acum pe rol de catalizator al numeroase parteneriate dintre mediul academic, administrativ, economic și social, din țară și de peste hotare, căci investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei de asigurare a nivelului înalt de creștere economică durabilă, bazată pe cunoaștere și de ocupare a forței de muncă, ceea ce reprezintă esența strategiei elaborate de UE, promovând în același timp împlinirea pe plan personal, coeziunea socială și cetățenia activă, declară Igor Șarov. Iar USM, alături de celelalte instituții superioare din țară, are misiunea de a asigura resurse umane performante necesare unei economii bazate pe cunoaștere, spre care tindem și, pe de altă parte, o modalitate de a diminua riscul excluziunii sociale, adică a excluderii economice, sociale sau politice din comunitate, dar și promovarea valorilor democratice, a cetățeniei active și a dialogului intercultural. Prin urmare, parteneriatele sunt vitale pentru orice universitate la etapa actuală.

Realitatea Live

15 Feb. 2026, 11:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2026, 11:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!