Cele mai bine plătite meserii în Germania. Cât poate câștiga un moldovean în această țară

29 Mai 2023, 15:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Mai 2023, 15:28 // Actual //  bani.md

Germania este una dintre cele mai căutate țări de moldoveni care aleg să muncească în străinătate datorită siguranței economice pe care o oferă.

Salariul mediu în Germania este de 44.074 de euro pe an. Salariile absolvenților de facultate (58.602 euro) sunt semnificativ mai mari decât pentru cei fără studii universitare sau universitare (41.509 euro), iar angajații cu responsabilitate personală (50.118 euro) au câștigat mai mult decât cei fără (41.143 euro).

Ce salarii oferă Germania

În medie, cele mai bine plătite locuri de muncă din Germania sunt în sectorul bancar. Salariul anual brut mediu aici este în jur de 57.631 de euro, scrie Ziarul Românesc.

Industria aerospațială ocupă locul doi cu un salariu mediu de 56.153 de euro brut pe an.

Dar, cele mai bine plătite meserii sunt în domeniul medical, cu un salariu mediu de 93.793 euro.

Sectoare precum industria ospitalității (34.195 euro brut anual), agricultura și silvicultură împreună cu pescuitul și horticultura (36.141 euro brut anual) se află la coada clasamentului.

La fel, prost plătite sunt și meseriile de ajutor de bucătar, chelneriță, recepționer, casier.

Domeniul securității IT oferă locuiri de muncă bine plătite deoarece permanent se caută dezvoltatori de software și aplicații de securitate. De fapt, este unul dintre principalele joburi căutate în 2023.

Și în domeniul educației salariile sunt destul de bune, însă o condiție clară este cunoașterea limbii germane, dar și a celei engleze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!