FSB vrea să pună mâna pe Giurgiulești? Slusari cere Comisie parlamentară de anchetă

Alexandru Slusari cere Parlamentului crearea unei Comisii parlamentare de anchetă. În opinia sa, aceasta urmează să investigheze dacă activitatea obiectivului în perioada guvernării PDM nu a contravenit interesului național.

Slusari notează că, în conformitate cu legislația, Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost creat pentru dezvoltarea economică și a comerțului, prin acordarea serviciilor rapide și calitative de transportare a mărfurilor dinspre și spre Republica Moldova. El mai afirmă c legea nu a prevăzut atunci plafonarea suprafeței maximală de infrastructură portuară, care poate fi transmisă în subarenda unui agent economic.

„Noi cunoaștem că încă din timpurile lui Voronin Plahotniuc a pus ochii pe Port și știm prin cine a pus mâna pe acest obiect de infrastructură critică în perioada statului capturat. Unii deputați vineri au dat întrebări foarte pertinente. Cât de corect este faptul că în Port este desfășurată activitatea de producere, care poate periclita funcționarea Portului, ceea ce am văzut recent ? Cum corelează aceasta activitatea cu funcția de bază a Portului privind serviciile portuare ? De ce în cadrul Zonelor Economice Libere pentru a primi scutiri la plata impozitului pe venit, e nevoie de investiții de la 1 până la 5 milioane de dolari, iar pentru Port nu există nici o condiție investițională și rezidentul obține scutire de 75 % la plata impozitului pe venit pe primii 10 ani ? De ce în ZEL-uri numărul genurilor de activități este limitat, iar în Port nu există nici o limitare ?

Dar cel mai grav lucru este că nu există nici o obligațiune pentru investitor general și rezidenții Portului ca obiectul strategic să lucreze prioritar pentru Republica Moldova sau măcar să existe o cota anuală obligatorie pentru exporturi ai mărfurilor moldovenești. Din comunicarea mea cu Serviciul Vamal am realizat că deja avem o perioada lungă de când prin Port practic nu este exportată producția agricolă moldovenească. Apare întrebarea logică. Ce câștigă agenți economici- rezidenți ai Republicii Moldova de la activitatea Portului, care formal aparține Republicii Moldova, dar în realitate a devenit un fel de offshor pentru un grup de companii, controlate din afară țării?”, scrie Slusari.

Mai mult, conform lui, un investitor turc, cu reputație dubioasă, care ar avea conexiuni cu FSB, râvnește să procure compania Danube Logistics, investitorul general al Portului. „Mă bucur că prim-ministru Recean vehement a respins aceasta ideea, însă cunosc că presiunea continuă și este sprijinită de unii demnitari de stat din Moldova. Dacă ar fi cazul, voi veni cu detalii despre acest investitor turc”, mai afirmă Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FSB #port #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.