Cererea europeană de gaze ar urma să scadă anul acesta în favoarea cărbunelui

Analiștii preconizează că cererea europeană de gaze va scădea anul acesta cu aproximativ 4,5% în 2022, la 527 mld. de metri cubi, deoarece prețurile ridicate amplifică competitivitatea cărbunelui.

Anul trecut, consumul european de gaz a crescut cu aproximativ 5,5%, până la 552 mld. de metri cubi, potrivit unuir raport întocmit de Agenția Internațională a Energiei (AIE).

„Se așteaptă ca producția energie pe bază de gaz să scadă pe fondul expansiunii puternice a surselor regenerabile, în timp ce prețurile ridicate ale gazelor continuă să afecteze competitivitatea sa față de producția pe bază de cărbune”, se arată în raport, potrivit Reuters, citat de forbes.ro.

Prețurile ridicate sunt așteptate până la jumătatea anului, existând probabilitatea ca acestea să scadă dacă disponibilitatea aprovizionării se îmbunătățește, au spus analiștii AIE.

Prețurile gazelor din Europa și Asia au urcat la maxime record anul trecut, în timp ce prețurile din SUA au crescut la cele mai ridicate cote din ultimii zece ani, cauzate de aprovizionarea redusă, de nivelurile scăzute de stocare, de problemele infrastructurale și de concurența producției și distribuției de gaz natural lichefiat (GNL).

Deși prețurile cărbunelui au înregistrat creșteri vizibile la nivelul UE, acestea se află sub nivelul creșterilor semnificative ale gazelor. Acest aspect a determinat schimbarea costurilor marginale pe termen scurt în favoarea utilizării cărbunelui pentru a genera electricitate.

Volumul scăzut de livrări al gazului rusesc și îngrijorările privind întreruperea aprovizionării din cauza tensiunilor existente la granițele Ucrainei, au fost principalii factori care au determinat majorarea prețurilor pentru gaz în ultimele luni și menținerea trendului ascendent în primele săptămâni din anul 2022. De altfel, aceste evenimente au stimulat utilizarea cărbunelui în țările care pot face cu ușurință această tranziție.

#carbune #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.