Cererea europeană de gaze ar urma să scadă anul acesta în favoarea cărbunelui

Analiștii preconizează că cererea europeană de gaze va scădea anul acesta cu aproximativ 4,5% în 2022, la 527 mld. de metri cubi, deoarece prețurile ridicate amplifică competitivitatea cărbunelui.

Anul trecut, consumul european de gaz a crescut cu aproximativ 5,5%, până la 552 mld. de metri cubi, potrivit unuir raport întocmit de Agenția Internațională a Energiei (AIE).

„Se așteaptă ca producția energie pe bază de gaz să scadă pe fondul expansiunii puternice a surselor regenerabile, în timp ce prețurile ridicate ale gazelor continuă să afecteze competitivitatea sa față de producția pe bază de cărbune”, se arată în raport, potrivit Reuters, citat de forbes.ro.

Prețurile ridicate sunt așteptate până la jumătatea anului, existând probabilitatea ca acestea să scadă dacă disponibilitatea aprovizionării se îmbunătățește, au spus analiștii AIE.

Prețurile gazelor din Europa și Asia au urcat la maxime record anul trecut, în timp ce prețurile din SUA au crescut la cele mai ridicate cote din ultimii zece ani, cauzate de aprovizionarea redusă, de nivelurile scăzute de stocare, de problemele infrastructurale și de concurența producției și distribuției de gaz natural lichefiat (GNL).

Deși prețurile cărbunelui au înregistrat creșteri vizibile la nivelul UE, acestea se află sub nivelul creșterilor semnificative ale gazelor. Acest aspect a determinat schimbarea costurilor marginale pe termen scurt în favoarea utilizării cărbunelui pentru a genera electricitate.

Volumul scăzut de livrări al gazului rusesc și îngrijorările privind întreruperea aprovizionării din cauza tensiunilor existente la granițele Ucrainei, au fost principalii factori care au determinat majorarea prețurilor pentru gaz în ultimele luni și menținerea trendului ascendent în primele săptămâni din anul 2022. De altfel, aceste evenimente au stimulat utilizarea cărbunelui în țările care pot face cu ușurință această tranziție.

#carbune #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.