Cererea europeană de gaze ar urma să scadă anul acesta în favoarea cărbunelui

Analiștii preconizează că cererea europeană de gaze va scădea anul acesta cu aproximativ 4,5% în 2022, la 527 mld. de metri cubi, deoarece prețurile ridicate amplifică competitivitatea cărbunelui.

Anul trecut, consumul european de gaz a crescut cu aproximativ 5,5%, până la 552 mld. de metri cubi, potrivit unuir raport întocmit de Agenția Internațională a Energiei (AIE).

„Se așteaptă ca producția energie pe bază de gaz să scadă pe fondul expansiunii puternice a surselor regenerabile, în timp ce prețurile ridicate ale gazelor continuă să afecteze competitivitatea sa față de producția pe bază de cărbune”, se arată în raport, potrivit Reuters, citat de forbes.ro.

Prețurile ridicate sunt așteptate până la jumătatea anului, existând probabilitatea ca acestea să scadă dacă disponibilitatea aprovizionării se îmbunătățește, au spus analiștii AIE.

Prețurile gazelor din Europa și Asia au urcat la maxime record anul trecut, în timp ce prețurile din SUA au crescut la cele mai ridicate cote din ultimii zece ani, cauzate de aprovizionarea redusă, de nivelurile scăzute de stocare, de problemele infrastructurale și de concurența producției și distribuției de gaz natural lichefiat (GNL).

Deși prețurile cărbunelui au înregistrat creșteri vizibile la nivelul UE, acestea se află sub nivelul creșterilor semnificative ale gazelor. Acest aspect a determinat schimbarea costurilor marginale pe termen scurt în favoarea utilizării cărbunelui pentru a genera electricitate.

Volumul scăzut de livrări al gazului rusesc și îngrijorările privind întreruperea aprovizionării din cauza tensiunilor existente la granițele Ucrainei, au fost principalii factori care au determinat majorarea prețurilor pentru gaz în ultimele luni și menținerea trendului ascendent în primele săptămâni din anul 2022. De altfel, aceste evenimente au stimulat utilizarea cărbunelui în țările care pot face cu ușurință această tranziție.

#carbune #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.