CFM se rupe în două! Devine SA, dar tot statul va conduce trenul

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a explicat în ce constă reforma Căilor Ferate din Moldova. El a subliniat că procesul presupune o separare clară între infrastructura feroviară și activitatea de transport, fără a schimba proprietarul acestora.

Potrivit lui Bolea, CFM Infrastructură va rămâne întreprindere de stat, întrucât infrastructura feroviară este considerată un element strategic. În paralel, CFM Marfă și Pasageri va fi reorganizată într-o societate pe acțiuni (SA), care va funcționa ca agent economic al statului, cu fondator și proprietar unic statul, prin Agenția Proprietății Publice.

„Nu se schimbă fondatorul și proprietarul acestor două entități. Sensul reformei este delimitarea clară a rolurilor. Infrastructura rămâne strategică și va fi subvenționată de stat”, a declarat ministrul.

Bolea a precizat că din anul curent, în bugetul național sunt prevăzute alocări pentru subvenționarea infrastructurii feroviare, bani care vor fi investiți în reconstrucția, construcția, întreținerea și dezvoltarea rețelei feroviare din Republica Moldova.

În ceea ce privește transportul de marfă și pasageri, ministrul a explicat că noua societate pe acțiuni va avea ca obiect exclusiv activitatea de transport. În prezent, pe piața locală există deja câțiva agenți economici privați care dețin aproximativ 400 de vagoane, însă toată tracțiunea, locomotivele, aparține încă CFM.

„În perioada următoare este prevăzută liberalizarea deținerii de locomotive”, a mai spus Vladimir Bolea, sugerând deschiderea pieței pentru investiții private în acest segment.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între administrarea infrastructurii și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea infrastructurii de activitatea de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, adoptat în 2022, însă până acum reforma nu a fost pusă în aplicare. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare planificate pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în cele din urmă, la capăt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #reforma #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.