China întoarce spatele Rusiei: scade drastic importul de cărbune și petrol

Importurile de hidrocarburi rusești de către China au înregistrat în aprilie 2025 un declin semnificativ, potrivit datelor oficiale ale administrației vamale chineze. Comparativ cu aceeași lună din anul trecut, importurile de cărbune și petrol din Rusia au scăzut cu aproximativ 13%, reflectând o tendință îngrijorătoare pentru economia rusă, deja afectată de pierderea piețelor europene.

Importurile de cărbune din Rusia au scăzut cu 13%, ajungând la 7,397 milioane de tone. În perioada ianuarie–aprilie 2025, volumul total importat a crescut marginal, cu doar 2% față de aceeași perioadă din 2024. Sectorul minier rusesc resimte presiunea acută a pierderii accesului la piețele occidentale și a dependenței crescute de piața chineză, care a impus taxe vamale pe cărbunele rusesc începând cu 2024, notează Reuters.

Potrivit Ministerului rus al Energiei, anul trecut, jumătate dintre companiile miniere de cărbune au înregistrat pierderi, iar firmele responsabile de circa 9% din producția totală se află în prag de faliment. Guvernul rus încearcă să salveze sectorul prin reduceri la transportul feroviar și garanții pentru export, dar eficiența acestor măsuri este pusă sub semnul întrebării, mai ales în contextul scăderii generale a cererii chineze de cărbune, care a fost în aprilie cu 16% mai mică față de anul precedent.

În paralel, importurile chineze de petrol din Rusia au scăzut cu 12,9% în aprilie, atingând 8,07 milioane de tone (circa 1,96 milioane de barili pe zi). Față de martie, scăderea a fost de 5,8%. Spre deosebire de cărbune, Beijingul a compensat această reducere prin majorarea importurilor din alte țări, totalul achizițiilor ajungând la 48,06 milioane de tone, cu 7,5% mai mult decât în aprilie 2024.

Scăderea achizițiilor s-a produs în ciuda reducerii prețului petrolului rusesc, care a atins în aprilie o medie de 55,64 dolari/baril, conform Agenției Internaționale pentru Energie. Motivele pentru care China a limitat cumpărăturile nu sunt clare, dar tensiunile geopolitice joacă un rol tot mai mare.

Primăvara aceasta, congresmeni americani din ambele partide au propus un proiect de lege care prevede introducerea unor tarife de 500% pentru toate statele care cumpără petrol rusesc, ca formă de presiune asupra Moscovei în contextul războiului din Ucraina. Senatorul Lindsey Graham și liderul republican din Senat, John Thune, au anunțat că proiectul este pregătit pentru implementare dacă administrația americană decide să adopte sancțiuni mai dure.

Totuși, Donald Trump, în urma unei recente convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, a dat de înțeles că nu intenționează să înăsprească presiunea economică asupra Rusiei, ceea ce lasă deschisă o fereastră de incertitudine pentru evoluția relațiilor comerciale dintre Moscova și partenerii săi strategici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #petrol #import #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul energiei electrice ar putea crește în următoarele luni, în contextul unei posibile majorări a tarifelor pe piața regională, avertizează ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit acestuia, valul de caniculă care va duce la creșterea consumului de electricitate – în special din cauza utilizării masive a aparatelor de aer condiționat – ar putea declanșa o scumpire accelerată pe bursele din regiune.

În cadrul unei emisiuni la TV8, Junghietu a subliniat că, până acum, Republica Moldova a beneficiat de tarife plafonate pentru energia electrică din România, menținute în jurul valorii de 400 RON/MWh. Situația se va schimba începând cu 1 iulie, când România va liberaliza complet piața electricității. Această decizie va duce la prețuri instabile, dictate de cerere și ofertă, ceea ce ar putea avea un impact direct asupra facturilor din Moldova.

„Dacă achiziționăm zilnic între 100 și 150 MW din România, o scumpire de doar 50 RON/MWh se resimte puternic. Dacă media de achiziție a fost recent în jur de 120–125 euro/MWh, toate deviațiile pozitive acumulate până acum vor fi cel mai probabil consumate în această vară”, a explicat ministrul.

Potrivit datelor oficiale, termocentralele moldovenești acoperă vara doar 2% din necesarul total de electricitate. Peste 45% din consum este acoperit prin contracte bilaterale cu România și Ucraina, în timp ce energia regenerabilă, în special solară și eoliană, furnizează în unele zile până la 30% din necesar. Restul energiei provine din importuri directe din România.

Deși în ultimii trei ani producția de energie regenerabilă a crescut de opt ori, Moldova nu dispune încă de capacități suficiente de stocare. Asta înseamnă că, în afara orelor de vârf, o parte considerabilă din energia verde se pierde.

În ceea ce privește piața gazelor naturale, ministrul Junghietu a declarat că prețurile ar putea fi revizuite abia în toamnă, după calcularea unei medii anuale ponderate. Deocamdată, prețurile sunt volatile, în special din cauza cererii mari din Ucraina, care își acoperă lipsa de producție afectată de atacuri armate prin importuri masive.

Pentru a evita un nou val de scumpiri, Moldova a stabilit un plafon de achiziție pentru gazele naturale valabil pentru anul gazier 2025–2026. Până la mijlocul lunii iunie, Energocom a achiziționat deja aproximativ 150 de milioane de metri cubi, echivalentul a 20% din necesarul estimat. Obiectivul este ca până la 1 octombrie, începutul noului an gazier, stocurile să fie completate integral.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.