Interzicerea produselor noi de nicotină, va provoca comerțul ilicit și pierderea controlului asupra pieței, susțin experții

20 Mai 2025, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Mai 2025, 14:29 // Actual //  bani.md

Un șir de interdicții ale Legii antifumat, aprobată recent în Parlament în prima lectură, continuă să provoace discuții aprinse în spațiul public. Pe lângă lista noilor prevederi de extindere a spațiilor și locurilor interzise pentru fumat, de etichetare a produselor de tutun și majorarea amenzilor, proiectul propune interzicerea unor noi produse de nicotină, care, potrivit experților, nu tocmai justifică realitățile din teren, scrie ziua.md.

Datele Ministerului Sănătății arată că rata fumatului în Republica Moldova nu s-a schimbat în ultimii ani. Aceasta pe fundalul înăspririi Legii privind controlul tutunului. Experții consideră că policitclele anti-fumat din Moldova sunt bazate doar pe restricții, în timp ce lipsește partea de educare.

„Lipsesc intervențiile care să abordeze cauzele reale ale consumului, cum ar fi factorii sociali, psihologici și educaționali. În special în rândul tinerilor, prevenția trebuie să se bazeze pe educație și pe promovarea unui stil de viață sănătos. Politicile de sănătate publică trebuie să fie echilibrate: măsurile restrictive sunt necesare, dar trebuie dublate de strategii constructive, bazate pe sprijin, educație și opțiuni de reducere a riscurilor”, susține expertul economic Roman Chirca.

Expertul economic consideră că politicile restrictive au un efect opus, iar cea mai recentă inițiativă de interzicere a pliculețelor cu nicotină, nu va duce decât la creșterea comerțului ilicit.

„Interzicerea pliculețelor cu nicotină într-un context regional în care țări precum România și Ucraina nu impun asemenea restricții va duce la dezvoltarea comerțului ilicit. Aceste produse sunt ușor de introdus în țară — sunt mici, fără miros și ușor de transportat — și vor deveni parte a economiei subterane. Astfel, statul nu doar că va pierde venituri bugetare, dar va și reduce capacitatea de control și reglementare asupra produsului”, menționează Chircă.

Potrivit expertului, în Moldova lipsesc opțiuni reale pentru fumători, cum sunt medicamentele de substituție nicotinică, iar în lipsa alternativelor, oamenii vor continua să fumeze.

„În loc să fie parte a unei strategii integrate de reducere a fumatului, este o abordare pur interdictivă, care ignoră realitatea: oamenii vor continua să caute alternative dacă nu li se oferă opțiuni sigure și reglementate. În lipsa acestor produse, mulți fumători nu vor avea acces la un instrument eficient de renunțare la fumat și vor recurge fie la piața neagră, fie vor continua să fumeze. În esență, măsura poate chiar submina eforturile de combatere a fumatului”, mai avertizează Roman Chirca.

Pliculețe cu nicotină sunt produse ce nu conțin tutun și sunt utilizate pe cale orală astfel încât să livreze nicotină. Potrivit Ministerului Sănătății, scopul interzicerii acestora este protejarea minorilor prin îngrădirea  accesului și prevenirea consumului acestor produse.

„Pliculețele cu nicotină sunt concepute exclusiv ca un mijloc de reducere a riscului pentru persoanele care încearcă să renunțe la fumat și nu sunt destinate consumului recreațional. Nu există date credibile care să indice că aceste produse ar fi utilizate pentru plăcere, mai ales în rândul minorilor. Fiind lipsite de miros și arome atractive, ele nu prezintă interes pentru tineri în modul în care o fac țigările electronice sau alte produse alternative. Astfel, argumentul privind atractivitatea pentru minori pare mai degrabă speculativ decât susținut de dovezi”, a adăugat expertul.

Prin interzicerea pliculețelor cu nicotină, Ministerul Sănătății afirmă că își propune să alinieze legislația națională la cea a Uniunii Europene. Totuși, în prezent, produsul nu este reglementat și nici interzis de directivele europene existente, fiecare stat membru venind cu norme legislative în funcție de situația pe piață. Cele mai multe țări au stabilit o categorie dedicată în legislație pentru pliculețele cu nicotină, eliberând permisiunea de a plasa produsul pe piață după notificarea acestuia. Autoritățile stabilesc vârsta minimă de comercializare și consum a produsului, avertismente de sănătate care urmează să fie aplicate pe ambalajul acestora și conținutul maxim de nicotină.

De asemenea, autoritățile europene au venit cu standarde de calitate și siguranță pentru acest produs care prevăd că la fabricare sunt utilizate doar ingrediente de înaltă puritate, precum și cerințe față de cutie, care să fie rezistentă și sigură pentru a proteja copiii.

06 Iun. 2026, 09:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 09:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!