China vrea să cumpere tot mai multe companii ruseşti. Ginganții chinezi vin cu bani pentru a profita de prăbușire

China vrea să cumpere tot mai multe companii rusești sau să-și crească participațiile în companiile ruseşti din domeniul energiei şi al materiilor prime, cum ar fi gigantul Gazprom şi producătorul de aluminiu Rusal International, potrivit Bloomberg.

Beijingul poartă discuţii cu firmele sale de stat, printre care China National Petroleum, China Petrochemical., Aluminum Corp. of China şi China Minmetals cu privire la orice oportunităţi de potenţiale investiţii în companii sau active ruseşti. Orice acord ar fi pentru a susţine importurile Chinei, în timp ce îşi intensifică atenţia asupra securităţii energetice şi alimentare – nu ca o dovadă de sprijin pentru invazia Rusiei în Ucraina – au spus sursele Reuters, preluate de ZF.

Potrivit informațiilor, discuţiile se află într-un stadiu incipient şi nu vor duce neapărat la un acord. Unele discuţii între companiile energetice chineze şi ruseşti au început să aibă loc, potrivit unor surse separate.

CNPC şi China Petrochemical – cunoscută sub numele de Sinopec Group – au refuzat să comenteze, potrivit oficialilor media ai companiilor. Autoritatea chineză de reglementare a activelor de stat Sasac, Aluminum Corp. of China şi Minmetals nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii. Reprezentanţii Gazprom şi Rusal nu au comentat.

Războiul Rusiei în Ucraina a crescut presiunea asupra Beijingului pentru a asigura importurile, în condiţiile în care costul energiei, al metalelor şi al alimentelor a crescut vertiginos la niveluri fără precedent. Îngrijoraţi de impactul pe care creşterea bruscă a preţurilor îl va avea asupra economiei, înalţi oficiali guvernamentali chinezi au emis ordine pentru a prioritiza securitatea aprovizionării cu mărfuri, a relatat Bloomberg săptămâna trecută.

#companii rusesti #bani #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.