Cifrele care au lovit agricultura. Exporturile de grâu s-au majorat cu 18%, dar veniturile s-au dus în jos

Exporturile de grâu din Republica Moldova au crescut în sezonul 2025–2026, însă veniturile sunt afectate de scăderea prețurilor, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija .

În perioada iulie 2025 – martie 2026, Moldova a exportat 851.944 tone de grâu, cu 18% mai mult decât în sezonul precedent. Cu toate acestea, prețul mediu a scăzut la 3,62 lei/kg, cu 6% mai mic față de anul trecut, ceea ce a redus câștigurile potențiale ale exportatorilor.

Valoarea totală a exporturilor s-a ridicat la 3,085 miliarde lei, sub nivelurile din anii de vârf, când depășea 4 miliarde lei, ceea ce confirmă o tendință descendentă în termeni de venituri, în pofida volumelor mai mari.

„Un element important al sezonului este concentrarea exporturilor în luna martie 2026, când au fost livrate peste 107 mii tone, un nivel neobișnuit de ridicat pentru această perioadă. Fenomenul reflectă strategia fermierilor de a amâna vânzările în speranța unor prețuri mai bune. Totuși, această tactică s-a dovedit doar parțial eficientă: prețurile din martie au fost chiar mai mici decât cele din lunile anterioare”, spune Rija.

Presiunea asupra prețurilor este determinată de suprasaturarea piețelor principale, în special Uniunea Europeană și Turcia, unde a crescut concurența din partea exportatorilor din regiune, inclusiv Ucraina și România.

Piața este dominată de câțiva jucători mari, primele trei companii controlând peste jumătate din exporturi. Lider este „RUSAGRO-PRIM”, cu aproximativ un sfert din total, urmat de „AGRO-NOVA PRIM” și „OROM-IMEXPO”.

La nivel geografic, exporturile sunt concentrate în zona mediteraneană. Italia absoarbe aproape 40% din total, urmată de România și Grecia, ceea ce indică o dependență ridicată de câteva piețe externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie