80% din materie primă pleacă din țară, iar industria locală de ulei este lăsată pe uscat

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o revenire în sezonul 2025–2026, însă industria de procesare continuă să funcționeze mult sub potențial, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija .

În perioada iulie 2025 – martie 2026, Moldova a exportat 67.549 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în sezonul precedent, considerat unul extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne departe de anii de vârf, când exporturile depășeau 150–180 mii tone, ceea ce plasează industria în al doilea an consecutiv de activitate redusă.

Valoarea exporturilor a ajuns la 1,5 miliarde lei, de aproape patru ori mai mare decât anul trecut, dar mult sub recordurile istorice de peste 3 miliarde lei. În același timp, prețul mediu s-a situat la 22,2 lei/kg, în ușoară scădere și semnificativ sub nivelurile de 26–30 lei/kg din anii de boom.

Analiza evidențiază un dezechilibru major: aproximativ 80% din floarea-soarelui este exportată ca materie primă, în loc să fie procesată în țară, ceea ce limitează valoarea adăugată generată în economie.

Un semnal de alarmă vine din evoluția lunară. Dacă în toamna și iarna anului 2025 exporturile de ulei erau relativ stabile, în martie 2026 acestea au scăzut brusc la doar 742 tone, cel mai mic nivel al sezonului. Cauza principală este lipsa materiei prime, în condițiile în care traderii au exportat semințele brute în volume mari.

Principalii procesatori resimt puternic această situație. Liderul pieței, „Floarea Soarelui” SA, a exportat 33.644 tone, cu peste 80% mai puțin față de sezonul 2023–2024. Situații similare se înregistrează și la alți jucători importanți din industrie.

Pe plan extern, exporturile de ulei sunt orientate aproape exclusiv către Uniunea Europeană. Italia absoarbe 45% din total, urmată de Franța și România, confirmând o reconfigurare completă a piețelor de desfacere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.