80% din materie primă pleacă din țară, iar industria locală de ulei este lăsată pe uscat

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o revenire în sezonul 2025–2026, însă industria de procesare continuă să funcționeze mult sub potențial, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija .

În perioada iulie 2025 – martie 2026, Moldova a exportat 67.549 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în sezonul precedent, considerat unul extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne departe de anii de vârf, când exporturile depășeau 150–180 mii tone, ceea ce plasează industria în al doilea an consecutiv de activitate redusă.

Valoarea exporturilor a ajuns la 1,5 miliarde lei, de aproape patru ori mai mare decât anul trecut, dar mult sub recordurile istorice de peste 3 miliarde lei. În același timp, prețul mediu s-a situat la 22,2 lei/kg, în ușoară scădere și semnificativ sub nivelurile de 26–30 lei/kg din anii de boom.

Analiza evidențiază un dezechilibru major: aproximativ 80% din floarea-soarelui este exportată ca materie primă, în loc să fie procesată în țară, ceea ce limitează valoarea adăugată generată în economie.

Un semnal de alarmă vine din evoluția lunară. Dacă în toamna și iarna anului 2025 exporturile de ulei erau relativ stabile, în martie 2026 acestea au scăzut brusc la doar 742 tone, cel mai mic nivel al sezonului. Cauza principală este lipsa materiei prime, în condițiile în care traderii au exportat semințele brute în volume mari.

Principalii procesatori resimt puternic această situație. Liderul pieței, „Floarea Soarelui” SA, a exportat 33.644 tone, cu peste 80% mai puțin față de sezonul 2023–2024. Situații similare se înregistrează și la alți jucători importanți din industrie.

Pe plan extern, exporturile de ulei sunt orientate aproape exclusiv către Uniunea Europeană. Italia absoarbe 45% din total, urmată de Franța și România, confirmând o reconfigurare completă a piețelor de desfacere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.