Cine e femeia care a fugit cu 100 de milioane de euro

Trebuia să investească banii companiei, dar i-a mutat într-un cont personal din Turcia şi a fugit cu averea.

Aurélie Bard, model, contabil şi manager, a reuşit să dispară cu 100 de milioane de euro. Fără să-şi expună vreodată viaţa de pe Instagram, femeia a comis o eroare care i-a fost fatală.

A postat de la o petrecere în Mykonos în care apărea într-o rochie albă transparentă. A fost apoi aşteptată, sub treptele avionului privat care a aterizat în Corsica, venind din Italia, de Poliţia franceză.

Se întâmpla la mijlocul lunii august. Procuratura din Düsseldorf se ocupă acum de ultima parte a poveştii, cea de dinaintea închisorii.

Aurélie Bard, în vârstă de 39 de ani, cu părul lung şi negru, pasionată de bijuterii strălucitoare, era manager financiar al lanţului francez de modă Kiabi (afacere de 2 miliarde de euro).

În 2023, a deschis un cont de afaceri la Volksbank Düsseldorf Neuss şi a depus acolo 100 de milioane. Banii îi erau încredinţaţi de companie, pentru ca Bard să în investească într-un „fond foarte profitabil”.

Aurélie a făcut cu totul altceva: a mutat banii într-un cont personal din Turcia şi de acolo în paradisuri fiscale. A tot deschis şi închis conturi curente, pentru a pierde urma banilor.

La Volksbank din Düsseldorf, când compania franceză a vrut să-şi vadă investiţia, nu mai era nimic. Între timp, Aurélie se mutase la Miami, Florida. Aici a înfiinţat companie după companie, deservind clienţi bogaţi.

Cea mai recentă pagină de Instagram a «Haute Design by Aurélie Bard» reprezintă un studio de arhitectură cu sediul în Biscayne Boulevard, chiar în centrul oraşului Miami.

Proiectează apartamente în condominium pe Bay, din marmură albă, alamă, lemn de culoare închisă. Adică lumea uluitoare din care Aurélie dorea să facă parte.

Dacă Anna Sorokin a reuşit să pozeze drept o moştenitoare rusă la New York fără niciun ban (şi să inspire un film Netflix), de ce nu ar fi trebuit să se deschidă uşile pentru o franţuzoaică drăguţă precum Aurélie? Privind înapoi, presa pariziană şi germană i-a reconstituit cariera, presărată de indicii şi escrocherii.

Le Parisien scrie că s-a născut la Bordeaux, unde a lucrat contabilă într-o companie culturală. Aici, întâlnindu-se cu un fotbalist, descoperă haine de designer, cine elegante şi îmbelşugate, avioane private, până când relaţia se termină.

În 2017 aterizează la Paris. Se angajează ca director financiar într-o firmă, dar salariul de 4.400 de euro pe lună nu i-a fost suficient pentru a plăti Mercedes-ul şi noul dulap cu haine de firmă. A tras din conturile companiei 800.000 de euro.

Descoperită, condamnată pentru fraudă, concediată, a reuşit totuşi să obţină un nou loc de muncă la Kiabi, care i-a încredinţat un portofoliu mare.

Apoi, din 2023, evenimentele şi escrocheriile au căpătat o viteză excesivă chiar şi pentru Aurélie. Şi a trebuit să plece peste Atlantic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milioane #femeie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.