Mai multe crize lovesc gigantul Starbucks. Noul CEO a decis să ia frâiele în mâini şi să zguduie meniul

Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.

Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.

Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”

De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#starbucks #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.