Clădirea Președinției, pe un „butoi cu pulbere”. Nu are sistem antiincendiu

02 Ian. 2022, 20:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2022, 20:25 // Actual //  bani.md

Clădirea Președinției Republicii Moldova, oficial, nu a fost dată în exploatare, deoarece nu are sistem antiincendiu, susține președintele Maia Sandu.

Președinția nu a fost dată în exploatare pentru că nu există sistem antiincediu. A fost construită cu deficiențe. Acum trebuie să angajăm o companie care să refacă sistemul antiincediu. Să vedem dacă reușim la anul, pentru că aceste servicii costă. Nu este normal ca un astfel de sistem, pentru că înseamnă pericol pentru oamenii care muncesc aici”, a declarat președintele Maia Sandu în interviul „Fără Protocol”.

Inaugurată cu mare fast în octombrie 2018, clădirea Președinției nu a fost dată în exploatare.

Clădirea Președinției Republicii Moldova, avariată în timpul protestelor din 2009, a fost reabilitată din banii Turciei. Circa zece milioane de euro, atât a constituit donația turcilor pentru edificiul de la Chișinău. Clădirea a fost inaugurată la 17 octombrie 2018, iar la eveniment a fost prezent și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Banii au venit la solicitarea președintelui de atunci Igor Dodon, care, plecat într-o vizită la Ankara în iulie 2017, i-a cerut lui Recep Tayyip Erdoğan să sponsorizeze reabilitarea clădirii.

Ulterior, Dodon nu a explicat  în ce condiții s-a angajat Turcia să ofere banii pentru a repara instituția Prezidențială a altei țări. Mai mult, acesta a afirmat că cele două state sunt „prietene”, iar suma de bani a fost oferită drept donație. Respectiv, fără a cere ceva în schimb.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.