Clădirea Președinției, pe un „butoi cu pulbere”. Nu are sistem antiincendiu

Clădirea Președinției Republicii Moldova, oficial, nu a fost dată în exploatare, deoarece nu are sistem antiincendiu, susține președintele Maia Sandu.

Președinția nu a fost dată în exploatare pentru că nu există sistem antiincediu. A fost construită cu deficiențe. Acum trebuie să angajăm o companie care să refacă sistemul antiincediu. Să vedem dacă reușim la anul, pentru că aceste servicii costă. Nu este normal ca un astfel de sistem, pentru că înseamnă pericol pentru oamenii care muncesc aici”, a declarat președintele Maia Sandu în interviul „Fără Protocol”.

Inaugurată cu mare fast în octombrie 2018, clădirea Președinției nu a fost dată în exploatare.

Clădirea Președinției Republicii Moldova, avariată în timpul protestelor din 2009, a fost reabilitată din banii Turciei. Circa zece milioane de euro, atât a constituit donația turcilor pentru edificiul de la Chișinău. Clădirea a fost inaugurată la 17 octombrie 2018, iar la eveniment a fost prezent și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Banii au venit la solicitarea președintelui de atunci Igor Dodon, care, plecat într-o vizită la Ankara în iulie 2017, i-a cerut lui Recep Tayyip Erdoğan să sponsorizeze reabilitarea clădirii.

Ulterior, Dodon nu a explicat în ce condiții s-a angajat Turcia să ofere banii pentru a repara instituția Prezidențială a altei țări. Mai mult, acesta a afirmat că cele două state sunt „prietene”, iar suma de bani a fost oferită drept donație. Respectiv, fără a cere ceva în schimb.

#exploatare #antiincendiu #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.