O țară cu aproape 50 de mii de moldoveni, lovită din plin: Cea mai mare prăbușire de la cel de-Al Doilea Război Mondial

Boom-ul economic care s-a produs în ultimii 40 de ani într-o țară dezvoltată din Europa a fost unul spectaculos, iar valoarea proprietăților imobiliare a crescut enorm, împingând PIB-ul la cote uriașe. Dar acum, în 2023, Marea Britanie, un stat în care trăiesc aproximativ 50 de mii de moldoveni, se confruntă ce cea mai mare scădere a valorii proprietăților imobiliare de la cel de-Al Doilea Război Mondial și până acum, susțin experții.

Valoarea proprietăților imobiliare din Marea Britanie ajunsese la o valoare uimitoare în 2021, la 17,5 trilioane de lire sterline, afirmă analiștii, potrivit Express.

Asta până când criza costului vieții a provocat o inversare puternică, creând cea mai mare scădere a valorii proprietăților imobiliare de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Ciclul rapid de creștere a ratei dobânzii al Băncii Angliei a distrus o bogăție uimitoare de 2,1 trilioane de lire sterline numai în ultimul an.

Dacă ratele dobânzilor mai mari persistă, acest lucru ar însemna sfârșitul boom-ului de 40 de ani din Marea Britanie. Ratele mai mari pot scădea prețurile caselor și pot crește ratele de rentabilitate a economiilor de pensii.

Scăderea prețurilor la case ar reduce bariera de depozit pentru cei care cumpără pentru prima dată. La mijlocul anilor 1990, unui cuplu tipic tânăr, care cumpăra pentru prima dată, ar fi avut nevoie de aproximativ opt ani pentru a economisi pentru un depozit pentru prima lor casă.

Această cifră a crescut la 14 ani astăzi, dar ar putea scădea înapoi la aproximativ 10 ani dacă ratele ridicate rămân aici. Acest lucru ar putea reduce presiunea atât asupra familiilor tinere.

În plus, deși ratele în creștere cresc costurile de rambursare a creditelor ipotecare, avansul mai mic necesar pentru achiziționarea unei proprietăți ar reduce costul total de viață al proprietății.

Cert este că nimeni nu știe încotro se îndreaptă ratele dobânzilor pe termen lung. Marea Britanie, o țară cu 67 de milioane de locuitori, ar putea trece la o „nouă normalitate” a bogăției mai scăzute sau boom-ul său ar putea reveni din nou, susține economistul Molly Broome. Factorii de decizie politică trebuie să fie cu un pas în fața tuturor eventualităților.

În Marea Britanie, potrivit ultimelor date, se află 42 de mii de moldoveni. În primul trimestru al anului 2023 migranții moldoveni au trimis din Marea Britanie echivalentul a 19,3 milioane de dolari, cu 25% mai puțin față de trimestrul similar al anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #migranti #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.