CNN ştie de ce Putin vrea prietenia lui Erdogan: Moscova, interesată de dronele turceşti Bayraktar

26 Iul. 2022, 21:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2022, 21:41 // Actual //  bani.md

Moscova şi-a declarat intenţia de a achiziţiona drone de luptă Bayraktar TB2 fabricate în Turcia, a anunţat de CnnTurk, citând o conversaţie pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan ar fi avut-o cu colegul său rus Vladimir Putin săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Teheran.

„Putin mi-a spus că vrea să lucreze cu Baykar”, a spus Erdogan, în cadrul unei întâlniri a partidului său, AKP, de ieri, citând numele cunoscutei companii turce de drone al cărei important oficial, Selcuk Bayraktar, este chiar ginerele preşedintelui turc.

Potrivit reconstrucţiei presei, Putin a propus şi deschiderea unei fabrici Baykar în Rusia, pentru producţia de drone. În ultimii ani, armele turceşti au fost folosite în diverse contexte de război, inclusiv în Libia, Siria şi în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan din Nagorno-Karabah.

Deja, înainte de invazia rusă, Baykar vindea arme la Kiev, în timp ce sunt 50 de drone primite de Ucraina de la începutul războiului, potrivit ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. Dronele turcilor sunt mult-lăudate, având un aport semnificativ la succesele de pe front ale Ucrainei.

CEO-ul Baykar, Haluk Bayraktar, a declarat săptămâna trecută că firma sa nu va vinde niciodată arme Rusiei, în timpul unui interviu acordat pentru CNN.

Putin şi Erdogan au stabilit o întâlnire pentru 5 august, la Soci.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.