CNPF trage alarma: un simplu apel te poate lăsa fără bani și cu datorii. 9 milioane de lei, furate într-o săptămână

Comisia Națională a Pieței Financiare avertizează populația asupra creșterii alarmante a cazurilor de escrocherii online și telefonice în Republica Moldova, prin care infractorii reușesc să lase oamenii fără bani sau chiar cu credite contractate pe numele lor. Potrivit instituției, metodele folosite de escroci devin tot mai sofisticate și mai convingătoare, iar scopul principal este obținerea datelor personale și bancare ale victimelor.

CNPF atenționează că infractorii încearcă să afle informații precum IDNP-ul, date despre venituri, salarii sau pensii, dar și datele cardurilor bancare – numărul cardului, codul CVV și parolele de confirmare primite prin SMS. Cu aceste informații, escrocii pot accesa conturile bancare sau pot contracta credite rapide în numele victimelor.

Printre cele mai frecvente scheme semnalate în ultima perioadă se numără mesajele false despre colete expediate prin Nova Poșta sau Poșta Moldovei, în care oamenii sunt anunțați că trebuie să achite o taxă mică sau să completeze adresa de livrare prin accesarea unui link suspect. O altă metodă des întâlnită este apelul fals din partea unor pretinși operatori de telefonie, care invocă modernizarea rețelei, trecerea la 5G sau prelungirea contractului și solicită coduri de confirmare ori instalarea unor aplicații ce oferă acces la telefonul victimei.

De asemenea, tot mai multe persoane sunt contactate de falși reprezentanți ai unor bănci sau companii de creditare și sunt informate că li s-a aprobat un credit pe care nu l-au solicitat niciodată. Sub pretextul anulării împrumutului sau al transferului banilor, escrocii cer urgent date personale și bancare. Alte scheme vizează tombole și premii fictive, donații sau moșteniri inexistente, pentru care victimele sunt convinse să achite așa-zise taxe de validare.

Escrocii se prezintă inclusiv drept angajați ai instituțiilor statului, ai Fiscului, primăriilor sau furnizorilor de servicii, solicitând informații despre venituri, pensii sau membrii familiei sub pretextul unor recalculări sau verificări urgente.

CNPF îi îndeamnă pe cetățeni să nu divulge niciodată date personale sau bancare, să nu transmită codurile de confirmare primite prin SMS și să nu acceseze linkuri suspecte primite prin mesaje sau aplicații de comunicare. Instituția recomandă ca orice apel de la persoane necunoscute să fie tratat cu maximă prudență.

În cazul în care cineva insistă să obțină informații personale sau grăbește luarea unei decizii, cetățenii sunt sfătuiți să întrerupă imediat apelul și să verifice informația direct la instituția vizată, utilizând doar numerele oficiale de contact. Dacă datele bancare au fost deja oferite, oamenii trebuie să își blocheze urgent cardul și să anunțe banca și poliția.

Potrivit informațiilor oferite de Poliție, doar în această săptămână escrocii au reușit să sustragă de la cetățeni peste 9 milioane de lei. În unele cazuri, indivizii au fost reținuți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escrocherii telefonice #furt de bani #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.