Comisarul european Thierry Breton explică tendința de înarmare: „Țările sărace alunecă spre economia de război”

25 Apr. 2023, 07:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2023, 07:56 // Actual //  bani.md

De la anexarea unilaterală a Crimeei de către Rusia în 2014, Europa de Est s-a reînarmat, începând cu Polonia. Dacă obiectivul este dezvoltarea unei industrii militare puternice locale, cu beneficiile economice aferente, alte sectoare, precum tranziția ecologică, ar putea avea de suferit.

Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, călătorește pe Bătrânul Continent, în căutare de… obuze. Ucraina consumă în masă, aproape 5.000 pe zi, și încă mai are nevoie. Această cifră este mult mai mult decât pot produce în prezent fabricile germane, franceze sau spaniole.

Uniunea Europeană a adoptat pe 20 martie un plan prin care intenționează să recurgă la rezervele militare și să îi ajute pe producători să accelereze producția. Și dacă nu va fi de ajuns, se vor face cumpărături din afara Europei, lucru pe care comisarul european încearcă să-l evite. Ca și în cazurile măștilor sau al medicamentului Doliprane, prioritatea este acum autonomia strategică.

Dar spre deosebire de nevoile apărute odată cu criza sanitară, această nevoie, din păcate, va dura mai mult. Lumea zăngăne arme peste tot, și în special în Europa. Cel mai recent raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, publicat duminică, 23 aprilie, raportează un nou record pe frontul armelor.

Guvernele planetei, care sunt preocupate de conservarea climei și a biodiversității, se aprovizionează în mod constant cu arme. Cheltuielile în 2022 au atins o valoare fără precedent de 2.240 de miliarde de dolari (2.040 de miliarde de euro), sau 2,2% din produsul intern brut (PIB) global. Dacă Statele Unite sunt, de departe, primele în ceea ce privește cheltuielile (39% din total), sunt urmate de elevi ambițioși precum China (13%), Rusia (3,9%), India și Arabia Saudită.

Înmulțirea contractelor

Cu toate acestea, cele mai mari creșteri vin din Europa. De la anexarea unilaterală a Crimeei de către Rusia în 2014, estul continentului s-a reînarmat cu viteză mare. Ce-i drept, marii consumatori sunt în continuare, în ordine, Marea Britanie, Germania și Franța, dar, dacă ne uităm la cheltuielile efectuate proporțional cu PIB-ul, Grecia cheltuiește 3, 76% din PIB-ul său, Polonia 2,42%, iar țările baltice, Croația sau Slovacia sunt, toate, peste recomandarea NATO de 2%.

Prin comparație, Franța cheltuiește echivalentul a 1,9% din PIB, iar Germania – 1,4%. Cea mai avansată țară din această zonă este cu siguranță Polonia. Întrucât războiul este la granițele sale, Varșovia înmulțește contractele. Potrivit Financial Times, cheltuielile ar urma să se ridice la 4% din PIB în 2023. Polonia a încheiat un contract de 10 miliarde de dolari pentru cumpărarea a 500 de lansatoare de rachete Himars de la americanul Lockheed Martin. Va avea atunci pe teritoriul său mai multe copii ale acestor dispozitive decât există pe pământul american.

La fel ca Thierry Breton, guvernul polonez vede paharul pe jumătate plin – cheltuieli care vor ajuta la dezvoltarea unei industrii militare puternice locale, cu noi locuri de muncă și rezultate economice pozitive. Dar jumătatea goală este că acești bani vor lipsi pentru alte priorități, precum tranziția ecologică, sănătatea sau educația. Treptat, țările europene, și în special cele mai sărace, alunecă spre o economie de război. Poate fi necesar, dar este foarte greu să-l vezi ca un progres pentru umanitate, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:58 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.