O țară UE, lovitură pentru Putin: Schimbare neașteptată față de Moscova, îngheață conturile rușilor

Odată cu începutul invaziei ordonate de Putin în Ucraina din 2022, țările Uniunii Europene au impus Rusiei mai multe pachete de sancțiuni.

Însă, anumite state unde oligarhii ruși s-au refugiat nu au trecut la astfel de măsuri imediat. Dar acum, Cipru a anunțat că și-a schimbat strategia față de Moscova, înghețând conturile a mii de ruși care trăiesc în această țară.

Cipru, stat membru al Uniunii Europene, a luat măsuri represive împotriva persoanelor și entităților care, potrivit SUA și Marea Britanie, i-au ajutat pe oligarhii ruși să eludeze sancțiunile introduse în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit Barrons.

Informația a fost confirmată de comisarul Pavlos Uoannou din ministerul de Finanțe din Cirpu. Ziarul cipriot Phileleftheros a raportat că cel mai mare creditor al insulei, Bank of Cyprus, a „informat 4.000 de clienți care au un pașaport rusesc și sunt nerezidenți ai țărilor UE că conturile lor vor fi închise”.

O parte mare a diasporei ruse trăiește în Cipru. Marea Britanie și SUA au impus sancțiuni asupra a 13 cetățeni ciprioți și companii despre care spun că i-au ajutat pe oligarhii ruși să evite sancțiunile și să-și ascundă activele financiare după invazia Ucrainei din februarie 2022.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Constantinos Letymbiotis, a declarat săptămâna aceasta că Nicosia s-a angajat să îi judece pe toți ciprioții acuzați de SUA și Marea Britanie că au permis oligarhilor să eludeze sancțiunile impuse în urma războiului.

Săptămâna aceasta, șeful Băncii Centrale a Ciprului, Constantinos Herodotou, i-a spus președintelui țării, Nikos Christodoulides, că băncile cipriote au înghețat conturile celor avizați de sancțiuni.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, autoritățile au închis 43.000 de companii și 123.000 de conturi bancare „suspecte”. Doar 2,2% din toate depozitele bancare de pe insulă aparțin în prezent rușilor, a spus el.

După invazia din Ucraina și mobilizarea Moscovei, aproape un milion de ruși și zeci de oligarhi au fugit din Rusia, ca într-un adevărat exod. Printre destinațiile preferate au fost Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Bali, Turcia, Armenia, Argentina, Georgia, Serbia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol