Confiscare istorică în Europa: 530 milioane de euro aparținând Gazprom, reținute pentru încălcarea contractelor de gaze

06 Nov. 2024, 09:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2024, 09:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Pentru prima dată în Uniunea Europeană, fonduri aparținând gigantului rus Gazprom au fost confiscate în cadrul unor procese de miliarde de euro intentate companiei pentru suspendarea livrărilor de gaze din 2022.

Compania germană Uniper, fostul cel mai mare importator de gaze rusești în Germania, a transferat către guvernul german 530 milioane de euro ca parte a unei despăgubiri în disputa sa cu Gazprom, potrivit Reuters, care citează raportările financiare ale Uniper. Acești bani au ajuns în bugetul federal ca recompensare pentru sprijinul financiar acordat de statul german companiei Uniper, când aceasta a rămas fără principalul său furnizor de gaze și era aproape de faliment. În total, guvernul german a alocat peste 13,5 miliarde de euro pentru salvarea Uniper.

La sfârșitul anului 2022, Uniper a inițiat un proces împotriva Gazprom, cerând despăgubiri pentru pierderile rezultate din încălcarea obligațiilor contractuale. În iunie 2024, arbitrajul de la Stockholm a dat câștig de cauză Uniper și a impus Gazprom să plătească 14 miliarde de dolari către compania germană, oferindu-i acesteia posibilitatea de a rezilia toate contractele și de a anula toate obligațiile față de furnizorul rus.

Suma de 530 de milioane de euro confiscată reprezintă o plată către Gazprom pentru luna august 2022, pe care Uniper nu a virat-o din cauza suspendării livrărilor de gaze de către Gazprom. După câștigul obținut la arbitraj, Uniper a avut dreptul să folosească acești bani pentru a-și achita datoriile către statul german.

În total, cel puțin 19 companii din 11 țări europene au intentat procese împotriva Gazprom pentru încălcarea contractelor de gaze, cu pretenții care însumează 18,6 miliarde de euro (20,6 miliarde de dolari). Printre reclamanți se numără:
– RWE din Germania, solicitând 1 miliard de dolari.
– Engie din Franța, cu o cerere de peste 300 de milioane de euro.
– OMV din Austria, cerând 575,3 milioane de euro.
– Europol Gaz din Polonia, cu o cerere de 1,5 miliarde de euro, alături de alte companii din Italia, Cehia și Elveția.

Aceste pretenții financiare depășesc veniturile anuale obținute de Gazprom din exporturile de gaze, estimate la 10 miliarde de dolari din Europa și Turcia, 7 miliarde din China și 2 miliarde din țările CSI și Asia Centrală.

Acțiunile în instanță sporesc riscul confiscării plăților datorate Gazprom în Europa. Acest lucru s-ar putea extinde și asupra altor țări, cum ar fi Austria, unde compania OMV a raportat recent tentative de „confiscare” a plăților către Gazprom.

Situația actuală ar putea forța Gazprom să-și reducă și mai mult activitatea pe piața europeană, după ce anul trecut a livrat doar 28 miliarde de metri cubi de gaze, cel mai scăzut volum din ultimele decenii, și a înregistrat pierderi record.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Ian. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Radu Georgescu critică noua taxă de 25 de lei introdusă de Guvernul României pentru bunurile achiziționate de pe platformele Temu și Shein, și califică măsura drept una ruptă de realitatea economică și fiscală.

Într-o analiză publicată după ce a fost contactat de mai mulți jurnaliști, Georgescu afirmă că taxa, aplicată de la 1 ianuarie, este practic imposibil de colectat. Motivul principal ține de circuitul logistic al mărfurilor: produsele Temu și Shein ajung mai întâi pe aeroporturi din Ungaria, unde sunt vămuite la intrarea în Uniunea Europeană. Ulterior, acestea sunt transportate în România sub forma unor livrări intracomunitare.

„Transporturile dintre Ungaria și România sunt livrări intracomunitare, exact ca orice schimb de bunuri între două state UE. Nu mai vorbim de importuri”, explică economistul.

Potrivit acestuia, Guvernul a transferat responsabilitatea colectării taxei către firmele de curierat, însă acestea nu au nici pârghii legale, nici mecanisme contabile pentru a încasa cei 25 de lei. Bunurile sosesc „la grămadă”, ca livrări intracomunitare, fără posibilitatea de a fi tratate individual ca importuri supuse taxării.

Georgescu ridică și o problemă de competență în aparatul guvernamental, întrebând retoric dacă există „vreun contabil” care să cunoască diferența dintre un import și o livrare intracomunitară sau dacă cineva a completat vreodată o Declarație Vamală de Import (DVI).
„Temu și Shein nu vor plăti nimic. Iar curierii nu au de unde să ia acești bani. Contabilii zâmbesc când văd astfel de măsuri, pentru că nu au nicio legătură cu realitatea economică”, concluzionează economistul.