Confiscare istorică în Europa: 530 milioane de euro aparținând Gazprom, reținute pentru încălcarea contractelor de gaze

Pentru prima dată în Uniunea Europeană, fonduri aparținând gigantului rus Gazprom au fost confiscate în cadrul unor procese de miliarde de euro intentate companiei pentru suspendarea livrărilor de gaze din 2022.

Compania germană Uniper, fostul cel mai mare importator de gaze rusești în Germania, a transferat către guvernul german 530 milioane de euro ca parte a unei despăgubiri în disputa sa cu Gazprom, potrivit Reuters, care citează raportările financiare ale Uniper. Acești bani au ajuns în bugetul federal ca recompensare pentru sprijinul financiar acordat de statul german companiei Uniper, când aceasta a rămas fără principalul său furnizor de gaze și era aproape de faliment. În total, guvernul german a alocat peste 13,5 miliarde de euro pentru salvarea Uniper.

La sfârșitul anului 2022, Uniper a inițiat un proces împotriva Gazprom, cerând despăgubiri pentru pierderile rezultate din încălcarea obligațiilor contractuale. În iunie 2024, arbitrajul de la Stockholm a dat câștig de cauză Uniper și a impus Gazprom să plătească 14 miliarde de dolari către compania germană, oferindu-i acesteia posibilitatea de a rezilia toate contractele și de a anula toate obligațiile față de furnizorul rus.

Suma de 530 de milioane de euro confiscată reprezintă o plată către Gazprom pentru luna august 2022, pe care Uniper nu a virat-o din cauza suspendării livrărilor de gaze de către Gazprom. După câștigul obținut la arbitraj, Uniper a avut dreptul să folosească acești bani pentru a-și achita datoriile către statul german.

În total, cel puțin 19 companii din 11 țări europene au intentat procese împotriva Gazprom pentru încălcarea contractelor de gaze, cu pretenții care însumează 18,6 miliarde de euro (20,6 miliarde de dolari). Printre reclamanți se numără:
– RWE din Germania, solicitând 1 miliard de dolari.
– Engie din Franța, cu o cerere de peste 300 de milioane de euro.
– OMV din Austria, cerând 575,3 milioane de euro.
– Europol Gaz din Polonia, cu o cerere de 1,5 miliarde de euro, alături de alte companii din Italia, Cehia și Elveția.

Aceste pretenții financiare depășesc veniturile anuale obținute de Gazprom din exporturile de gaze, estimate la 10 miliarde de dolari din Europa și Turcia, 7 miliarde din China și 2 miliarde din țările CSI și Asia Centrală.

Acțiunile în instanță sporesc riscul confiscării plăților datorate Gazprom în Europa. Acest lucru s-ar putea extinde și asupra altor țări, cum ar fi Austria, unde compania OMV a raportat recent tentative de „confiscare” a plăților către Gazprom.

Situația actuală ar putea forța Gazprom să-și reducă și mai mult activitatea pe piața europeană, după ce anul trecut a livrat doar 28 miliarde de metri cubi de gaze, cel mai scăzut volum din ultimele decenii, și a înregistrat pierderi record.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coniscare #Europa #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.