Confiscare istorică în Europa: 530 milioane de euro aparținând Gazprom, reținute pentru încălcarea contractelor de gaze

Pentru prima dată în Uniunea Europeană, fonduri aparținând gigantului rus Gazprom au fost confiscate în cadrul unor procese de miliarde de euro intentate companiei pentru suspendarea livrărilor de gaze din 2022.

Compania germană Uniper, fostul cel mai mare importator de gaze rusești în Germania, a transferat către guvernul german 530 milioane de euro ca parte a unei despăgubiri în disputa sa cu Gazprom, potrivit Reuters, care citează raportările financiare ale Uniper. Acești bani au ajuns în bugetul federal ca recompensare pentru sprijinul financiar acordat de statul german companiei Uniper, când aceasta a rămas fără principalul său furnizor de gaze și era aproape de faliment. În total, guvernul german a alocat peste 13,5 miliarde de euro pentru salvarea Uniper.

La sfârșitul anului 2022, Uniper a inițiat un proces împotriva Gazprom, cerând despăgubiri pentru pierderile rezultate din încălcarea obligațiilor contractuale. În iunie 2024, arbitrajul de la Stockholm a dat câștig de cauză Uniper și a impus Gazprom să plătească 14 miliarde de dolari către compania germană, oferindu-i acesteia posibilitatea de a rezilia toate contractele și de a anula toate obligațiile față de furnizorul rus.

Suma de 530 de milioane de euro confiscată reprezintă o plată către Gazprom pentru luna august 2022, pe care Uniper nu a virat-o din cauza suspendării livrărilor de gaze de către Gazprom. După câștigul obținut la arbitraj, Uniper a avut dreptul să folosească acești bani pentru a-și achita datoriile către statul german.

În total, cel puțin 19 companii din 11 țări europene au intentat procese împotriva Gazprom pentru încălcarea contractelor de gaze, cu pretenții care însumează 18,6 miliarde de euro (20,6 miliarde de dolari). Printre reclamanți se numără:
– RWE din Germania, solicitând 1 miliard de dolari.
– Engie din Franța, cu o cerere de peste 300 de milioane de euro.
– OMV din Austria, cerând 575,3 milioane de euro.
– Europol Gaz din Polonia, cu o cerere de 1,5 miliarde de euro, alături de alte companii din Italia, Cehia și Elveția.

Aceste pretenții financiare depășesc veniturile anuale obținute de Gazprom din exporturile de gaze, estimate la 10 miliarde de dolari din Europa și Turcia, 7 miliarde din China și 2 miliarde din țările CSI și Asia Centrală.

Acțiunile în instanță sporesc riscul confiscării plăților datorate Gazprom în Europa. Acest lucru s-ar putea extinde și asupra altor țări, cum ar fi Austria, unde compania OMV a raportat recent tentative de „confiscare” a plăților către Gazprom.

Situația actuală ar putea forța Gazprom să-și reducă și mai mult activitatea pe piața europeană, după ce anul trecut a livrat doar 28 miliarde de metri cubi de gaze, cel mai scăzut volum din ultimele decenii, și a înregistrat pierderi record.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coniscare #Europa #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.