Confiscare istorică în Europa: 530 milioane de euro aparținând Gazprom, reținute pentru încălcarea contractelor de gaze

Pentru prima dată în Uniunea Europeană, fonduri aparținând gigantului rus Gazprom au fost confiscate în cadrul unor procese de miliarde de euro intentate companiei pentru suspendarea livrărilor de gaze din 2022.

Compania germană Uniper, fostul cel mai mare importator de gaze rusești în Germania, a transferat către guvernul german 530 milioane de euro ca parte a unei despăgubiri în disputa sa cu Gazprom, potrivit Reuters, care citează raportările financiare ale Uniper. Acești bani au ajuns în bugetul federal ca recompensare pentru sprijinul financiar acordat de statul german companiei Uniper, când aceasta a rămas fără principalul său furnizor de gaze și era aproape de faliment. În total, guvernul german a alocat peste 13,5 miliarde de euro pentru salvarea Uniper.

La sfârșitul anului 2022, Uniper a inițiat un proces împotriva Gazprom, cerând despăgubiri pentru pierderile rezultate din încălcarea obligațiilor contractuale. În iunie 2024, arbitrajul de la Stockholm a dat câștig de cauză Uniper și a impus Gazprom să plătească 14 miliarde de dolari către compania germană, oferindu-i acesteia posibilitatea de a rezilia toate contractele și de a anula toate obligațiile față de furnizorul rus.

Suma de 530 de milioane de euro confiscată reprezintă o plată către Gazprom pentru luna august 2022, pe care Uniper nu a virat-o din cauza suspendării livrărilor de gaze de către Gazprom. După câștigul obținut la arbitraj, Uniper a avut dreptul să folosească acești bani pentru a-și achita datoriile către statul german.

În total, cel puțin 19 companii din 11 țări europene au intentat procese împotriva Gazprom pentru încălcarea contractelor de gaze, cu pretenții care însumează 18,6 miliarde de euro (20,6 miliarde de dolari). Printre reclamanți se numără:
– RWE din Germania, solicitând 1 miliard de dolari.
– Engie din Franța, cu o cerere de peste 300 de milioane de euro.
– OMV din Austria, cerând 575,3 milioane de euro.
– Europol Gaz din Polonia, cu o cerere de 1,5 miliarde de euro, alături de alte companii din Italia, Cehia și Elveția.

Aceste pretenții financiare depășesc veniturile anuale obținute de Gazprom din exporturile de gaze, estimate la 10 miliarde de dolari din Europa și Turcia, 7 miliarde din China și 2 miliarde din țările CSI și Asia Centrală.

Acțiunile în instanță sporesc riscul confiscării plăților datorate Gazprom în Europa. Acest lucru s-ar putea extinde și asupra altor țări, cum ar fi Austria, unde compania OMV a raportat recent tentative de „confiscare” a plăților către Gazprom.

Situația actuală ar putea forța Gazprom să-și reducă și mai mult activitatea pe piața europeană, după ce anul trecut a livrat doar 28 miliarde de metri cubi de gaze, cel mai scăzut volum din ultimele decenii, și a înregistrat pierderi record.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coniscare #Europa #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.